deranjament definitie

15 definiții pentru deranjament

deranjamént sn [At: LTR, 65 / Pl: ~e / E: fr dérangement] 1-2 (Pgn) Stare a ceea ce este deranjat (1-2). 3 (Spc) Perturbare în bunul mers al unei mașini, al unei instalații Si: defectare. 4 Indigestie. 5 Diaree.
DERANJAMÉNT, deranjamente, s. n. 1. Perturbare în funcționarea normală a unei mașini, a unei instalații etc.; defectare. 2. Indigestie; diaree. – Din fr. dérangement.
DERANJAMÉNT, deranjamente, s. n. 1. Perturbare în bunul mers al unei mașini, al unei instalații etc.; defectare. 2. Indigestie; diaree. – Din fr. dérangement.
DERANJAMÉNT, deranjamente, s. n. 1. Perturbare în bunul mers al unei mașini, al unei instalații etc.; defectare. Nu se poate vorbi la telefon din cauza unui deranjament pe linie. 2. (Familiar, determinat prin «de stomac») Indigestie, diaree.
deranjamént s. n., pl. deranjaménte
deranjamént s. n., pl. deranjaménte
DERANJAMÉNT s. 1. v. defecțiune. 2. v. perturbare. 3. (MED.) dereglare, tulburare. (~ organic, funcțional.)
DERANJAMÉNT s. v. diaree.
DERANJAMÉNT s.n. 1. Perturbare, defect la o mașină, la o instalație etc.; defectare. 2. (Fam.) Indigestie; (spec.) diaree. [Pl. -te. / cf. fr. dérangement].
DERANJAMÉNT s. n. 1. perturbare, defect la o mașină, într-un sistem tehnic etc.; defectare. 2. (fam.) indigestie, diaree. (< fr. dérangement)
DERANJAMÉNT ~e n. 1) Dereglare a funcționării normale a unei mașini, a unei instalații sau a unui aparat. 2) fam. Indispoziție cauzată de tulburarea digestiei; indigestie. /<fr. dérangement
deranj(ament) n. 1. mutare din loc; 2. fig. turburare, dezordine.
*deranjamént n., pl. e (fr. dérangement. V. aranjament). Acțiunea de a deranja, deranjare, răscolire. Starea lucruluĭ deranjat. Fig. Dezordine, turburare: deranjament de sănătate, de afacerĭ. – Pop. deránj, n., pl. urĭ. Fr. nu există această formă scurtă (Cp. cu ramburs).
DERANJAMENT s. 1. defect, defectare, defecțiune, dereglare. (~ în funcționarea unui aparat.) 2. perturbare, perturbație. (Un ~ tehnic.) 3. (MED.) dereglare, tulburare. (~ organic, funcțional.)
deranjament s. v. DIAREE.

deranjament dex

Intrare: deranjament
deranjament substantiv neutru