depurativ definitie

15 definiții pentru depurativ

depuratív, ~ă sn, a [At: DEX / Pl: ~i, ~e / E: fr dépuratif] 1-2 (Substanță) care curăță organismul de toxine și favorizează eliminarea lor, precum și a produșilor de dezasimilație Si: depurator (1-2).
DEPURATÍV, -Ă, depurativi, -e, s. n., adj. (Substanță) care favorizează eliminarea toxinelor și a produșilor de dezasimilație2. – Din fr. dépuratif.
DEPURATÍV, -Ă, depurativi, -e, s. n., adj. (Substanță) care curăță organismul de substanțele vătămătoare și favorizează eliminarea toxinelor și a produșilor de dezasimilație2. – Din fr. dépuratif.
DEPURATÍV, -Ă, depurativi, -e, adj. (Învechit, adesea substantivat) (Substanță) care curăță organismul de substanțe vătămătoare.
depuratív1 adj. m., pl. depuratívi; f. depuratívă, pl. depuratíve
depuratív2 s. n., pl. depuratíve
depuratív adj. m., pl. depuratívi; f. sg. depuratívă, pl. depuratíve
depuratív s. n., pl. depuratíve
DEPURATÍV s. (FARM.) depurator. (Purgativele sunt ~e.)
DEPURATÍV, -Ă adj., s.n. Depurator. [< fr. dépuratif].
DEPURATÍV, -Ă adj., s. n. (medicament) care curăță sângele, favorizând eliminarea toxinelor și a produselor de dezasimilație; depurator. (< fr. dépuratif)
DEPURATÍV ~ă (~i, ~e) și substantival (despre medicamente) Care purifică organismul, favorizând eliminarea toxinelor și otrăvurilor. /<fr. dépuratif
depurativ a. și n. care purifică sângele.
*depuratív, -ă adj. (mlat. de-purativus). Med. Care depurează sângele. S.n. Un depurativ, un medicament depurativ. – V. purgativ.
DEPURATIV s. (FARM.) depurator. (Purgativele sînt ~e.)

depurativ dex

Intrare: depurativ
depurativ adjectiv substantiv neutru