depurație sf [At: DEX / Pl: ~ii / E: fr dépuration] 1 Purificare a sângelui de toxine. 2 (Pgn) Purificare.

DEPURÁȚIE, depurații, s. f. Curățare, purificare (mai ales a sângelui). – Din fr. dépuration.

DEPURÁȚIE, depurații, s. f. Curățare, purificare (mai ales a sângelui). – Din fr. dépuration.

depuráție (-ți-e) s. f., art. depuráția (-ți-a), g.-d. art. depuráției; pl. depuráții, art. depuráțiile (-ți-i-)

depuráție s. f. (sil. -ți-e), art. depuráția (sil. -ți-a), g.-d. art. depuráției; pl. depuráții, art. depuráțiile (sil. -ți-i-)

DEPURÁȚIE s.f. Curățire, purificare (mai ales a sângelui). [Gen. -iei. / < fr. dépuration].

DEPURÁȚIE s. f. depurare. (< fr. dépuration)

DEPURÁȚIE f. Operație constând în curățarea organismului cu ajutorul unui depurativ. [Art. depurația; G.-D. depurației; Sil. -ți-e] /<fr. dépuration

*depurațiúne f. (mlat. de-purátio, -ónis). Acțiunea de a depura. – Și -áție și -áre. V. purgațiune.