Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

21 defini╚Ťii pentru depresiune

depresiune sf [At: CULIANU, C. 10, cf 71 / V: depresie (3) / Pl: ~ni / E: fr d├ępression, lat depressio, -onis] 1 Form─â de relief situat─â la un nivel mai jos dec├ót regiunile ├«nconjur─âtoare. 2 V├órtej de aer ├«n care presiunea aerului este mai mic─â dec├ót ├«n regiunile vecine ╚Öi care aduce timp nefavorabil ├«n locurile pe unde trece. 3 (Fig) Stare sufleteasc─â (patologic─â) de triste╚Ťe (asociat─â cu nelini╚Öte). 4 (Ecn) Faz─â a ciclului economic, posterioar─â crizei economice, ├«n care produc╚Ťia se men╚Ťine la un nivel sc─âzut, m─ârfurile se v├ónd greu ╚Öi la pre╚Ťuri sc─âzute, ├«n condi╚Ťiile ├«n care r─âm├óne redus─â ╚Öi puterea de cump─ârare a popula╚Ťiei. 5 (Pgn) Cobor├óre. 6 Turtire. 7 (├Äs) ~ barometric─â Cobor├óre a coloanei de mercur ├«n tubul barometrului, prin mic╚Öorarea presiunii atmosferice. 8 (├Äs) ~ aparent─â (sau a orizontului aparent) Distan╚Ť─â unghiular─â ├«ntre orizontul adev─ârat ╚Öi cel aparent.
DEPRÉSIE s. f. v. depresiune.
DEPRESI├ÜNE, depresiuni, s. f. I. 1. Form─â de relief situat─â la un nivel mai jos dec├ót regiunile ├«nconjur─âtoare. 2. V├órtej de aer ├«n care presiunea aerului este mai mic─â dec├ót ├«n regiunile vecine ╚Öi care aduce timp nefavorabil ├«n locurile pe unde trece. II. Fig. (├Än forma depresie) Stare sufleteasc─â (patologic─â) de triste╚Ťe (asociat─â cu nelini╚Öte); descurajare, deprimare. III. (Ec. pol.) Faz─â a ciclului economic, ulterioar─â crizei economice, ├«n care produc╚Ťia se men╚Ťine la un nivel sc─âzut, iar puterea de cump─ârare a popula╚Ťiei r─âm├óne redus─â. [Pr.: -si-u-. ÔÇô Var.: depr├ęsie s. f.] ÔÇô Din fr. d├ępression, lat. depressio, -onis.
DEPRESI├ÜNE, depresiuni, s. f. I. 1. Form─â de relief situat─â la un nivel mai jos dec├ót regiunile ├«nconjur─âtoare. 2. V├órtej de aer ├«n care presiunea aerului este mai mic─â dec├ót ├«n regiunile vecine ╚Öi care aduce timp nefavorabil ├«n locurile pe unde trece. II. Fig. Stare sufleteasc─â (patologic─â) de triste╚Ťe (asociat─â cu nelini╚Öte); descurajare, deprimare. III. (Ec. pol.) Faz─â a ciclului economic, posterioar─â crizei economice, ├«n care produc╚Ťia se men╚Ťine la un nivel sc─âzut, m─ârfurile se v├ónd greu ╚Öi la pre╚Ťuri sc─âzute, ├«n condi╚Ťiile ├«n care r─âm├óne redus─â ╚Öi puterea de cump─ârare a popula╚Ťiei. [Pr.: -si-u-] ÔÇô Din fr. d├ępression, lat. depressio, -onis.
DEPRESI├ÜNE, depresiuni, s. f. I. 1. Form─â de relief situat─â la un nivel mai jos dec├«t regiunile ├«nconjur─âtoare. Depresiunea subcarpatic─â. Ôľş Clima depresiunii M─ârii Caspice se va schimba radical. SC├ÄNTEIA, 1952, nr. 2385. ├Ändoituri, depresiuni... se detaliau ├«n transparen╚Ťa des─âv├«r╚Öit─â a aerului. IBR─éILEANU, A. 125. 2. (Uneori determinat de ┬źatmosferic─â┬╗ sau ┬źbarometric─â┬╗) V├«rtej de aer (cu diametrul de c├«teva sute de kilometri) ├«n care presiunea aerului este mai mic─â dec├«t ├«n regiunile vecine ╚Öi care aduce timp r─âu ├«n locurile pe unde trece. II. Fig. 1. Stare sufleteasc─â de triste╚Ťe asociat─â uneori cu nelini╚Öte; descurajare, deprimare. Pacea trist─â a acestor a╚Öez─âri ├«i sporea ╚Öi mai mult depresiunea sufleteasc─â. SADOVEANU, Z. C. 283. 2. (├Än or├«nduirea capitalist─â) Sc─âdere a valorilor de rent─â, a ac╚Ťiunilor etc., sc─âdere a pre╚Ťurilor, care survine ├«n urma unei crize economice. ÔÇô Pronun╚Ťat: -si-u-.
depr├ęsie (deprimare) (de-pre-si-e) s. f., g.-d. art. depr├ęsiei; pl. depr├ęsii
depresi├║ne (form─â de relief, criz─â economic─â) (de-pre-si-u-) s. f., g.-d. art. depresi├║nii; pl. depresi├║ni
depresi├║ne s. f. (sil. -pre-si-u-) Ôćĺ presiune
DEPRESI├ÜNE s. 1. (GEOGR.) (pop.) l─âs─âtur─â. (├Än mun╚Ťi pot exista numeroase ~.) 2. (GEOGR.) depresiune oceanic─â = fos─â abisal─â, groap─â abisal─â. 3. demoralizare, deprimare, descurajare, (livr.) marasm, (├«nv.) demoraliza╚Ťie, (fig.) demobilizare. (Stare de ~ a unui nevrotic.)
Depresiune Ôëá ridic─âtur─â
DEPRESI├ÜNE s.f. I. 1. ├Äntindere de teren ├«nconjurat─â de ├«n─âl╚Ťimi; ad├óncitur─â de teren de ├«ntindere mare. 2. Presiune atmosferic─â inferioar─â valorii normale a presiunii dintr-un loc, oarecare. II. (Fig.) Triste╚Ťe (profund─â), m├óhnire; deprimare. III. Sc─âdere a valorilor, a ac╚Ťiunilor etc., cauzat─â de o criz─â. [Pron. -si-u-. / cf. fr. d├ępression, lat. depressio].
DEPRESI├ÜNE s. f. 1. ├«ntindere de teren ├«nconjurat─â de ├«n─âl╚Ťimi; ad├óncitur─â de teren de ├«ntindere mare. 2. (geod.) unghi sub care se vede orizontul c├ónd sta╚Ťia este amplasat─â la ├«n─âl╚Ťime. 3. presiune mai mic─â dec├ót cea de referin╚Ť─â. ÔÖŽ ~ atmosferic─â = presiune atmosferic─â inferioar─â valorii normale a presiunii dintr-o anumit─â zon─â. 4. pierdere a energiei fizice sau morale; stare patologic─â de triste╚Ťe intens─â; depresivitate, deprimare. 5. sc─âdere a valorilor, a ac╚Ťiunilor etc., cauzat─â de o criz─â. (< fr. d├ępression, lat. depressio)
DEPRESI├ÜNE ~i f. 1) geogr. Form─â de relief concav─â, aflat─â la un nivel mai jos ├«n compara╚Ťie cu regiunile din jur; ad├óncitur─â a reliefului. ÔŚŐ ~ atmosferic─â zon─â atmosferic─â cu presiune sc─âzut─â, favorabil─â form─ârii ciclonilor. 2) fig. Stare (patologic─â) de ap─âsare sufleteasc─â profund─â ╚Öi persistent─â; deprimare; dezolare. [Art. depresiunea; G.-D. depresiunii; Sil. -si-u-] /<fr. d├ępression, lat. depressio, ~onis
depresiune f. 1. lăsare în jos, înfundare: depresiune de teren; 2. coborîrea mercuriului în tubul barometrului.
*depresi├║ne f. (lat. depr├ęssio, -├│nis. V. presiune). L─âsare ├«n jos, turtire: din cauza ploilor sÔÇÖa produs o depresiune de teren. Fiz. Depresiunea mercurulu─ş din barometru din cauza presiuni─ş aerulu─ş. Fig. Descurajare, ├«ntristare.
DEPRESIUNE s. 1. (GEOGR.) (pop.) l─âs─âtur─â. (├Än mun╚Ťi pot exista numeroase ~.) 2. demoralizare, deprimare, descurajare, (livr.) marasm, (├«nv.) demoraliza╚Ťie, (fig.) demobilizare. (Stare de ~ a unui nevrotic.)
depresiune, (engl.= depresion) form─â de relief negativ ╚Öi/sau zon─â tectonic─â afundat─â ├«n raport cu terenurile din jur, ├«ntotdeauna regiuni mai ├«nalte. Din p.d.v. geologic principalele tipuri sunt: d. intermontane ÔÇô ├«nchise de un lan╚Ť muntos ╚Öi av├ónd ca fundament un a╚Öa-zis masiv median, ex.: D. Transilvaniei; d. intramontane ÔÇô situate ├«n interiorul unei arii orogene ╚Öi formate ulterior momentului principal al tectogenezei, ex.: D. Petro╚Öani ╚Öi d. premontane ÔÇô situate la exteriorul unei catene orogene adesea asime-tric─â ╚Öi cu fundament mixt, tip orogen ╚Öi plat. (vorland) ex.: D. Getic─â
HA╚ÜEG 1. Depresiunea ~ (╚Üara Ha╚Ťegului), depresiune tectono-eroziv─â cuprins─â ├«ntre M-╚Ťii Retezat, Poiana Rusc─âi ╚Öi Sebe╚Öului, ├«mp─âr╚Ťit─â de dealurile Dumbrava, Plo╚Ötina ╚Öi Poieni ├«n dou─â subunit─â╚Ťi: Ha╚Ťeg ╚Öi Pui. Supr.: c. 380 km2. ├Än compartimentul de V (Ha╚Ťeg) are un relief de c├ómpie piemontan─â str─âb─âtut─â de r├óuri paralele, colectate de Strei. ├Än SE comunic─â cu Depr. Petro╚Öani, prin pasul Meri╚Öor (756 m), ├«n SV cu culoarul Timi╚Öului, prin Poarta de Fier a Transilvaniei (699 m), iar ├«n N cu culoarul Mure╚Öului, prin ÔÇ×poartaÔÇŁ de la Subcetate, pe valea Streiului. Clim─â r─âcoroas─â (temp. medie anual─â: 6-8┬░C); precipita╚Ťii medii anuale ├«n jur de 800 mm. Culturi cerealiere, pomicultur─â ╚Öi cre╚Öterea animalelor. Men╚Ťionat─â ├«n Diploma Ioani╚Ťilor (1247). Cunoscut─â ╚Öi sub denumirea de Ha╚Ťeg-Pui. 2. Ora╚Ö ├«n jud. Hunedoara, ├«n depresiunea omonim─â; 12.604 loc. (1998). Ind. textil─â (prelucr. l├ónii), a conf. ╚Öi de prelucr. a lemnului; produse alim. (preparate din carne ╚Öi lapte, conserve din legume ╚Öi fructe, bere); abator. Centru pomicol. ├Än apropiere, ├«n p─âdurea Slivu╚Ť (40 ha), se afl─â o rezerva╚Ťie natural─â de zimbri ╚Öi cerbi. Important─â zon─â etno-folcloric─â. Muzeu etnografic. Men╚Ťionat documentar ├«n sec. 15 ╚Öi apoi ora╚Ö gr─âniceresc ├«n 1764. Biserica Sf. Nicolae (sec. 19). ├Än satul Silva╚Öu de Sus de afl─â m─ân─âstirea Prislop, cu biserica Sf. Evanghelist Ioan (sec. 15).
M─éRGINIMEA SIBIULUI sau DEPRESIUNEA M─éRGINIMII, denumire atribuit─â de geograful Vintil─â Mih─âilescu celor dou─â depresiuni (S─âli╚Öte ╚Öi Sibiu) de la poalele Carpa╚Ťilor Meridionali, separate de M─âgura Beleun╚Ťa (630 m alt.), ce grupeaz─â laolalt─â o extins─â ghirland─â de sate mari ale m─ârginenilor (nume sub care este cunoscut─â, ├«n secolele trecute, popula╚Ťia rom├óneasc─â din aceast─â zon─â, proprietari de mari turme de oi).. M.S., limitat─â la N de anticlinalul de la Ocna Sibiului, este considerat─â de tip subcarpatic, fiind, totodat─â, o important─â zon─â etnografic─â ╚Öi folcloric─â.
OA╚ś 1. Mun╚Ťii ~, unitate montan─â joas─â (400-800 m alt.), situat─â ├«n lan╚Ťul vulcanic din NV Carpa╚Ťilor Orientali, ├«ntre grani╚Ťa de N a Rom├óniei ╚Öi pasul Huta-Certeze de pe cursul superior al r├óului Valea Rea. Sunt alc─âtui╚Ťi din lave andezitice care acoper─â depozitele de marne, argile ╚Öi gresii miocene. Au aspectul unui platou larg, fragmentat, dominat de mai multe v├órfuri cu adpect de domuri. Alt. max.: 869 m (vf. Ob├ór╚Öiei). Expl. de min. neferoase complexe ╚Öi de mat. de costr. P─âduri de fag ╚Öi de gorun ├«n alternan╚Ť─â cu paji╚Öti. 2. Depresiunea ~ sau ╚Üara Oa╚Öului, depresiune de origine tectono-vulcanic─â, situat─â pe Valea Turului, ├«ntre M-╚Ťii Oa╚Ö ╚Öi Gut├ói. Supr.: c. 550 km2. Relief variat, cu altitudini medii reduse, ├«n cadrul c─âruia se disting dealuri piemontane (400-600 m alt.), martori de eroziune, c├ómpii piemontane (200-400 m alt.), terase ╚Öi lunci. Compartimentat─â ├«n trei bazinete: Negre╚Öti, T├ór╚Öol╚Ť ╚Öi C─âm├órzana. Clim─â r─âcoroas─â cu inversiuni de temperatur─â iarna. Temp. medie anual─â este de 8-9┬░C; precipita╚Ťii moderate: 700-950 mm/an. P─âduri de fag ╚Öi conifere. Expl. forestiere ╚Öi miniere (bentonite la Rac╚Öa). Izvoare minerale (Bixad, Luna, Valea Mariei). Zon─â etnografic─â ╚Öi folcloric─â ├«n care muzica popular─â, dansul, portul popular o╚Öenesc ╚Öi tradi╚Ťiile populare ╚Öi-au p─âstrat vitalitatea.
PETRO╚śANI 1. Depresiunea ~, depresiune intramontan─â, de origine tectonic─â, situat─â ├«n V Carpa╚Ťilor Meridionali, ├«ntre M-╚Ťii Retezat, ╚śureanu, Par├óng ╚Öi V├ólcan, la 550-650 m alt. Axat─â pe cursul superior al Jiului, depresiunea are form─â triunghiular─â, alungit─â pe direc╚Ťia SV-NE, pe o lungime de 45 km ╚Öi o l─â╚Ťime ce variaz─â ├«ntre 3 km ├«n V ╚Öi 9 km ├«n E. Supr.: c. 160 km2. Comunic─â cu depr. Ha╚Ťeg-Pui prin pasul Meri╚Öor ╚Öi cu Depresiunea Subcarpatic─â Oltean─â prin pasul Lainici. Relief reprezentat prin terase ╚Öi piemonturi de eroziune care fac trecerea spre zona montan─â ├«nconjur─âtoare. Clim─â r─âcoroas─â (media anual─â 6┬░C). ├Änsemnate z─âc─âminte de c─ârbune. Numeroase a╚Öez─âri cu profil minier; ca bazin carbonifer este cunoscut─â ╚Öi sub denumirea de Valea Jiului. 2. Municipiu ├«n jud. Hunedoara, pe Jiul de Est, ├«n depresiunea cu acela╚Öi nume; 46.472 loc. (2003). Important centru carbonifer pentru exploatarea ╚Öi prelucr. huilei. Constr. de utilaj minier; prefabricate de beton, mobil─â, cherestea. Fabric─â de tricotaje. Aparataj electrotehnic. Universitate tehnic─â pentru minerit. Teatrul dramatic ÔÇ×I.D. S├órbuÔÇŁ (1948). Muzeul mineritului (1961). Biserica Sf. Treime (1940-1944); biseric─â romano-catolic─â (1880); biseric─â de lemn cu hramul Sfin╚Ťii Arhangheli Mihail ╚Öi Gavriil (sec. 18). Localit. P. a luat fiin╚Ť─â ├«n sec. 17 prin stabilirea ├«n aceast─â zon─â a unor p─âstori veni╚Ťi din ╚Üara Ha╚Ťegului ╚Öi este men╚Ťionat─â documentar ├«n 1850. Declarat─â ora╚Ö ├«n 1930 ╚Öi municipiu la 17 febr. 1968.

Depresiune dex online | sinonim

Depresiune definitie

Intrare: depresiune
depresie
depresiune substantiv feminin
  • silabisire: -pre-si-u-