8 definiții pentru depravațiune
depravațiúne sf [At: FILIMON, ap. CADE / P: ~ți-u~ / Pl: ~ni / E: fr dépravation, lat depravatio, -onis] (Înv) 1 Corupție. 2 Desfrâu. DEPRAVAȚIÚNE, depravațiuni,
s. f. (Rar) Depravare. [
Pr.: -ți-u-] – Din
fr. dépravation, lat. depravatio, -onis. DEPRAVAȚIÚNE, depravațiuni,
s. f. Depravare. [
Pr.: -ți-u-] – Din
fr. dépravation, lat. depravatio, -onis. depravațiúne (rar) (de-pra-, -ți-u-)
s. f.,
g.-d. art. depravațiúnii;
pl. depravațiúni
depravațiúne s. f. (sil. -pra-), g.-d. art. depravațiúnii; pl. depravațiúni DEPRAVAȚIÚNE s.f. Depravare. [Cf. fr. dépravation, lat. depravatio].
DEPRAVAȚIÚNE s. f. depravare. (< fr. dépravation, lat. depravatio)
*depravațiúne f. (lat. de-pravátio, -ónis). Med. Alterare, stricare: depravațiunea sîngeluĭ. Fig. Corupțiune, stricăcĭune: depravațiunea obiceĭurilor. – Și
-ațíe și
-áre. Depravațiune dex online | sinonim
Depravațiune definitie
Intrare: depravațiune
depravațiune substantiv feminin