deporta definitie

13 definiții pentru deporta

deporta vt [At: DEX / Pzi: ~téz / E: fr déporter, lat deportare] A trimite forțat pe cineva într-o regiune îndepărtată ca măsură represivă.
DEPORTÁ, deportez, vb. I. Tranz. A trimite forțat pe cineva într-o regiune îndepărtată, într-un lagăr de concentrare, ca măsură represivă, a condamna pe cineva la exil politic. – Din fr. déporter, lat. deportare.
DEPORTÁ, deportez, vb. I. Tranz. A trimite forțat pe cineva într-o regiune îndepărtată ca măsură represivă, a condamna pe cineva la exil politic. – Din fr. déporter, lat. deportare.
DEPORTÁ, deportez, vb. I. Tranz. (În regimurile fasciste și absolutiste) A duce pe cineva cu sila într-un loc de obicei îndepărtat, ca măsură represivă pentru activitatea lui politică. V. exila, surghiuni.
deportá (a ~) vb., ind. prez. 3 deporteáză
deportá vb., ind. prez. 1 sg. deportéz, 3 sg. și pl. deporteáză
DEPORTÁ vb. (JUR.) a surghiuni. (Condamnatul a fost ~.)
DEPORTÁ vb. I. tr. A trimite forțat pe cineva într-o regiune îndepărtată ca pedeapsă (mai ales din motive politice); a exila. [< fr. déporter, it., lat. deportare].
DEPORTÁ vb. tr. a trimite forțat pe cineva într-o regiune îndepărtată ca pedeapsă; a exila. (< fr. déporter, lat. deportare)
A DEPORTÁ ~éz tranz. (persoane) A trimite forțat într-o regiune îndepărtată ca măsură represivă; a trimite în exil; a exila; a surghiuni. /<fr. deporter, lat. deportare
deportà v. a condamna la deportare.
*deportéz v. tr. (lat. de-portare. V. port, purtare). Condamn la deportațiune.
DEPORTA vb. (JUR.) a surghiuni. (Condamnatul a fost ~.)

deporta dex

Intrare: deporta
deporta verb grupa I conjugarea a II-a