Dicționare ale limbii române

2 intrări

13 definiții pentru depopulat

depopula vt [At: DLR ms / Pzi: ~léz / E: lat depopulare cf fr dépeupler; it depopolare] A reduce numeric sau a distruge în mare parte populația unei țări, a unei regiuni.
depopulát1 sn [At: MDA ms / E: depopula] Depopulare.
depopulát2, ~ă a [At: DLR ms / Pl: ~ați, ~e / E: depopula] (D. un teritoriu) Care a suferit o scădere sau o dispariție totală a populației.
DEPOPULÁ, depopulez, vb. I. Tranz. (Despre calamități) A reduce numeric sau a distruge în mare parte populația unei țări, a unei regiuni. ♦ Refl. A se reduce drastic populația unei regiuni sau a unei țări din cauza sporului migratoriu sau natural negativ. – Din lat. depopulare. Cf. fr. dépeupler, it. depopolare.
DEPOPULÁ, depopulez, vb. I. Tranz. (Despre calamități) A reduce numeric sau a distruge în mare parte populația unei țări, a unei regiuni. – Din lat. depopulare. Cf. fr. dépeupler, it. depopolare.
DEPOPULÁ, depopulez, vb. I. Tranz. (Despre anumite calamități) A distruge în mare parte populația unei țări, a unei regiuni, a unui oraș. Războaiele de jaf și cotropire au depopulat regiuni întregi. – Variantă: despopulá vb. I.
DEPOPULÁT, -Ă, depopulați, -te, adj. (Despre teritorii) Care a suferit o împuținare mare a populației. – Variantă: (învechit) despopulát, -ă (BĂLCESCU, O. II 169) adj.
depopulá (a ~) vb., ind. prez. 3 depopuleáză
depopulá vb., ind. prez. 1 sg. depopuléz, 3 sg. și pl. depopuleáză
A depopula ≠ popula
DEPOPULÁ vb. I. tr. A distruge, a nimici o mare parte din populația unei țări, a unui teritoriu etc. [Var. despopula vb. I. / < de + popula, cf. it. depopolare].
DEPOPULÁ vb. tr. a distruge o mare parte din populația de plante, animale sau oameni dintr-un teritoriu. (< lat. depopulare)
A DEPOPULÁ ~éz tranz. (teritorii, regiuni) A lipsi de populație în mod violent. /<lat. depopulare

Depopulat dex online | sinonim

Depopulat definitie

Intrare: depopula
depopula verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: depopulat
depopulat