Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru depolarizator

depolarizat├│r sm [At: DEX / Pl: ~i / E: depolariza + -tor] Substan╚Ť─â care se introduce ├«ntr-un element galvanic pentru a ├«mpiedica polarizarea Si: depolarizant (2).
DEPOLARIZAT├ôR, depolarizatori, s. m. Substan╚Ť─â care se introduce ├«ntr-un element galvanic pentru a ├«mpiedica polarizarea; depolarizant (2). ÔÇô Depolariza + suf. -tor.
DEPOLARIZAT├ôR, depolarizatori, s. m. Substan╚Ť─â care se introduce ├«ntr-un element galvanic pentru a ├«mpiedica polarizarea; depolarizant (2). ÔÇô Depolariza + suf. -tor.
DEPOLARIZAT├ôR, depolarizatori, s. m. (Fiz.) Substan╚Ť─â care se introduce ├«ntr-un element galvanic pentru a ├«mpiedica polarizarea; depolarizant.
depolarizat├│r s. m., pl. depolarizat├│ri
depolarizat├│r s. m., pl. depolarizat├│ri
DEPOLARIZATÓR s. (CHIM.) depolarizant.
DEPOLARIZAT├ôR s.m. Depolarizant. [< fr. d├ępolarisateur].
DEPOLARIZAT├ôR s. m. substan╚Ť─â care se introduce ├«ntr-un element galvanic pentru a ├«mpiedica polarizarea; depolarizant. (< fr. d├ępolarisateur)
DEPOLARIZAT├ôR ~i m. Substan╚Ť─â care ├«mpiedic─â polarizarea electrozilor. / a depolariza + suf. ~tor
DEPOLARIZATOR s. (CHIM.) depolarizant.

Depolarizator dex online | sinonim

Depolarizator definitie

Intrare: depolarizator
depolarizator substantiv masculin