depolarizare definitie

19 definiții pentru depolarizare

depolariza vt [At: DEX / Pzi: ~zéz / E: fr dépolariser] 1 A împiedica sau a face să dispară polarizarea chimică a electrozilor. 2 A face să dispară polarizarea unui fascicul de lumină.
depolarizáre sf [At: LTR2 / Pl: ~zắri / E: depolariza] 1 Operație de împiedicare a polarizării chimice a electrozilor. 2 Pierdere a stării de polarizare a unui fascicul de lumină.
DEPOLARIZÁ, depolarizez, vb. I. Tranz. 1. A împiedica sau a face să dispară polarizarea chimică a electrozilor. 2. A face să dispară polarizarea unui fascicul de lumină. – Din fr. dépolariser.
DEPOLARIZÁRE, depolarizări, s. f. Acțiunea de a depolariza și rezultatul ei. – V. depolariza.
DEPOLARIZÁ, depolarizez, vb. I. Tranz. 1. A împiedica sau a face să dispară polarizarea chimică a electrozilor. 2. A face să dispară polarizarea unui fascicul de lumină. – Din fr. dépolariser.
DEPOLARIZÁRE, depolarizări, s. f. Acțiunea de a depolariza și rezultatul ei. – V. depolariza.
DEPOLARIZÁ, depolarizez, vb. I. Tranz. (Fiz.) 1. A împiedica sau a face să dispară (prin procedee chimice sau mecanice) polarizarea chimică a electrozilor. 2. A face să dispară polarizarea unui fascicul de lumină, transformîndu-l în lumină naturală.
DEPOLARIZÁRE, depolarizări, s. f. (Fiz.) Acțiunea de a depolariza și rezultatul ei.
depolarizá (a ~) vb., ind. prez. 3 depolarizeáză
depolarizáre s. f., g.-d. art. depolarizắrii; pl. depolarizắri
depolarizá vb., ind. prez. 1 sg. depolarizéz, 3 sg. și pl. depolarizeáză
depolarizáre s. f. → polarizare
DEPOLARIZÁRE s. (CHIM.) depolarizație.
A depolariza ≠ a polariza
DEPOLARIZÁ vb. I. tr. 1. A împiedica polarizarea electrozilor. 2. A transforma un fascicul de lumină în lumină naturală, făcând să dispară starea lui de polarizare. [Cf. fr. dépolariser].
DEPOLARIZÁRE s.f. Acțiunea de a depolariza ți rezultatul ei; depolarizație. [< depolariza].
DEPOLARIZÁ vb. tr. 1. a micșora gradul de polarizare a luminii (sau a altei radiații electromagnetice). 2. a împiedica inducția și polarizația electrică a unui corp. ◊ a frâna sau a micșora polarizarea electrozilor. (< fr. dépolariser)
A DEPOLARIZÁ ~éz tranz. A face să se depolarizeze. /<fr. dépolariser
A SE DEPOLARIZÁ se ~eáză intranz. (despre electrozi, fascicule de lumină) A pierde capacitatea de polarizare. /<fr. dépolariser

depolarizare dex

Intrare: depolariza
depolariza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: depolarizare
depolarizare substantiv feminin