Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

8 defini╚Ťii pentru deplantat

deplanta vt [At: DEX / Pzi: ~t├ęz / E: fr d├ęplanter] 1 A scoate un copac dintr-un loc pentru a-l planta ├«n alt─â parte. 2 A dezgropa, a ridica minele explozive de pe un teren minat.
DEPLANT├ü, deplantez, vb. I. Tranz. 1. A scoate un copac dintr-un loc pentru a-l planta ├«n alt─â parte. 2. A dezgropa, a ridica minele explozive de pe un teren minat. ÔÇô Din fr. d├ęplanter.
DEPLANT├ü, deplantez, vb. I. Tranz. 1. A scoate un copac dintr-un loc pentru a-l planta ├«n alt─â parte. 2. A dezgropa, a ridica minele explozive de pe un teren minat. ÔÇô Din fr. d├ęplanter.
deplantá (a ~) (de-plan-) vb., ind. prez. 3 deplanteáză
deplantá vb. (sil. -plan-), ind. prez. 3 sg. deplanteáză
DEPLANT├ü vb. I. tr. 1. (Fran╚Ťuzism) A scoate (un copac) dintr-un anumit loc pentru a-l planta ├«n alt─â parte. 2. (Mil.) A dezgropa, a ridica mine explozive. [< fr. d├ęplanter].
DEPLANT├ü vb. tr. 1. a scoate (un copac) dintr-un anumit loc pentru a-l replanta. 2. a dezgropa mine explozive. (< fr. d├ęplanter)
A DEPLANT├ü ~├ęz tranz. (copaci, arbu╚Öti planta╚Ťi) A scoate dintr-un loc pentru a planta ├«n alt─â parte. /<fr. d├ęplanter

Deplantat dex online | sinonim

Deplantat definitie

Intrare: deplanta
deplanta verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -plan-
Intrare: deplantat
deplantat participiu