Dicționare ale limbii române

2 intrări

10 definiții pentru departajat

departaja vt [At: DN2 / Pzi: ~jéz / E: fr départager] 1 A pune capăt unui balotaj. 2 A arbitra între două opinii. 3 (Spc) A împărți bunurile materiale a doi soți care divorțează.
departaját1 sn [At: MDA ms / E: departaja] 1-3 Departajare (1-3).
departaját2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: departaja] 1 (D. balotaje) Încheiat2. 2 Arbitrat2. 3 (Spc; d. bunurile a doi foști soți) Împărțit2.
DEPARTAJÁ, departajez, vb. I. Tranz. A pune capăt unui balotaj, a arbitra între două opinii. ♦ Refl. (Despre doi adversari) A se distanța în punctaj. – Din fr. départager.
DEPARTAJÁ, departajez, vb. I. Tranz. A pune capăt unui balotaj, a arbitra între două opinii. – Din fr. départager.
departajá (a ~) vb., ind. prez. 3 departajéază, 1 pl. departajắm; conj. prez. 3 să departajéze; ger. departajấnd
departajá vb. → partaja
DEPARTAJÁ vb. I. tr. A pune capăt unui balotaj, a arbitra între două opinii. [P.i. 3,6 -jează, 4 -jăm. / < fr. départager].
DEPARTAJÁ vb. I. tr. a pune capăt unui balotaj, a arbitra între două opinii. II. tr., refl. a (se) distanța ca punctaj într-un clasament. (< fr. départager)
A DEPARTAJÁ ~éz tranz. 1) A selecta și a separa (făcând distincte opinii, metode etc.). 2) A arbitra între două opinii, două situații (punând capăt unui balotaj). /<fr. départager

departajat definitie

departajat dex

Intrare: departaja
departaja verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: departajat
departajat