depănușare definitie

7 definiții pentru depănușare

depănușa vt [At: DEX2 / Pzi: ~șéz / E: de(s)- + pănușă] (C.i. pănuși) A desface, manual sau mecanic, pănușile de pe știuleții de porumb.
depănușáre sf [At: MDA ms / Pl: ~șắri / E: depănușa] Desfacere manuală sau mecanică a pănușilor de pe știuleții de porumb Si: depănușat1.
DEPĂNUȘÁ, depănușez, vb. I. Tranz. A desface, manual sau mecanic, pănușile de pe știuleții de porumb. – Pref. de- + pănușă.
DEPĂNUȘÁ, depănușez, vb. I. Tranz. A desface, manual sau mecanic, pănușile de pe știuleții de porumb. – Des1 + pănușă.
depănușá (a ~) (a desface pănușile) vb., ind. prez. 3 depănușeáză, 1 pl. depănușắm; conj. prez. 3 să depănușéze; ger. depănușấnd
depănușá vb., ind. prez. 1 sg. depănușéz, 3 sg. și pl. depănușeáză, 1 pl. depănușăm; conj. prez. 3 sg. și pl. depănușéze; ger. depănușând
A DEPĂNUȘÁ ~éz tranz. (știuleții de porumb) A curăța de pănuși. /des- + pănușă

depănușare dex

Intrare: depănușa
depănușa verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: depănușare
depănușare substantiv feminin