Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

19 defini╚Ťii pentru deochere

deoche├í [At: BIBLIA (1688) 147/1 / V: deoch├ş, ~chi├í, ~oiche├í, dio~ / P: de-o~ / Pzi: de├│chi / E: deochi] 1 vt (├Än supersti╚Ťii) A v─ât─âma s─ân─âtatea sau bun─âstarea cuiva printr-o privire rea sau invidioas─â. 2-3 vr A se ├«mboln─âvi de deochi1 (2-3). 4 vr (D. vreme) A se strica.
deoch├ęre sf [At: MARIAN, D. 45 / V: ~chi├íre, dio~ / Pl: ~ri / E: deochea] 1 V─ât─âmare a s─ân─ât─â╚Ťii cuiva printr-o privire rea sau invidioas─â Si: deocheat1 (1). 2-3 ├Ämboln─âvire de deochi (2-3) deocheat1 (2-3). 4 Stricare a vremii Si: deocheat1 (4).
DEOCHE├ü, de├│chi, vb. I. 1. Tranz. (├Än supersti╚Ťii) A d─âuna s─ân─ât─â╚Ťii, succesului sau bun─âst─ârii cuiva printr-o privire rea sau invidioas─â. 2. Refl. A se ├«mboln─âvi de deochi (2). ÔÖŽ Fig. (Despre vreme) A se strica. [Pr.: de-o-. ÔÇô Var.: dioche├í vb. I] ÔÇô Din deochi.
DIOCHEÁ vb. I v. deochea.
DEOCHE├ü, de├│chi, vb. I. 1. Tranz. (├Än supersti╚Ťii) A v─ât─âma s─ân─âtatea sau bun─âstarea cuiva printr-o privire rea sau invidioas─â. 2. Refl. A se ├«mboln─âvi de deochi. ÔÖŽ Fig. (Despre vreme) A se strica. [Pr.: -de-o-. ÔÇô Var.: dioche├í, vb. I.] ÔÇô Din deochi.
DIOCHEÁ vb. I v. deochea.
DEOCHE├ü, de├│chi, vb. I. 1. Tranz. (├Än supersti╚Ťii) A v─ât─âma s─ân─âtatea (sau bun─âstarea) cuiva printr-o privire rea, invidioas─â, mirat─â (de frumuse╚Ťea, calit─â╚Ťile, succesul cuiva). ╚śtii, cred c─â m-a deocheat omul acela. GALAN, Z. R. 97. E un copil minune. Mi-a crescut pe ne╚Ötiute chiar subt ochi. Doamne, numai s─â nu mi-l deochi! CAMIL PETRESCU, T. III 392. Ce de mai cavaleri pl─âcu╚Ťi se uit─â la d-voastr─â... De nu v-ar deochea! ALECSANDRI, T. 309. ÔŚŐ Absol. Ochiul ce deoache La el s─â nu cate. TEODORESCU, P. P. 366. ÔŚŐ Refl. S-a oprit ├«n prag ╚Öi a scuipat u╚Öor ├«ntr-o parte ca s─â nu m─â deochi. SADOVEANU, N. F. 22. [Baba] l─â purcelul, ├«l scald─â... ├«l str├«nge de nas ╚Öi-l sumu╚Ť─â, ca s─â nu se deoache, odorul! CREANG─é, P. 76. 2. Refl. Fig. (Despre vreme) A se strica. Deodat─â s-a schimbat vremea cea frumoas─â ├«ntr-o vijelie cumplit─â... ÔÇô A╚Öa-i c─â s-a deocheat vremea? zise unul dintre pl─âie╚Öi. CREANG─é, A. 30.
deoche├í (a ~) (de-o-chea) vb., ind. prez. 1 ╚Öi 2 sg. de├│chi, 3 deo├íche, 1 pl. deoch├ęm, 2 pl. deoche├í╚Ťi; conj. prez. 1 ╚Öi 2 sg. s─â de├│chi, 3 s─â deo├íche; ger. deoch├şnd; part. deoche├ít
de de├│chi prep. + s. n.
deoche├í vb. (sil. de-o-chea), ind. ╚Öi conj. prez. 1 ╚Öi 2 sg. de├│chi, 3 sg. ╚Öi pl. deo├íche, 1 pl. deoch├ęm, 2 pl. deoche├í╚Ťi; ger. deoch├şnd; part. deoche├ít
DEOCHEÁ vb. (pop.) a poci, (reg.) a pocita, (reg.) a săgeta, a strica. (Crede că l-a ~ cineva pe copil.)
DEOCHEÁ vb. v. invidia, pizmui.
A SE DEOCHE├ü m─â de├│chi intranz. (├«n supersti╚Ťii) A se ├«mboln─âvi de deochi. [Sil. de-o-chea] /Din deochi
A DEOCHEÁ deóchi tranz. A face să se deoache. [Sil. de-o-chea] /Din deochi
deochi├á v. 1. a fermeca cu privirea: s─â nu deoachie copila╚Öul CR.; 2. fig. a se face mai r─âu: sÔÇÖa deochiat vremea CR. [V. deochiu].
de├│ch─ş, a -che├í v. tr. (de ╚Öi och─ş. ÔÇô De├│ch─ş, deoch─ş, deo├íche, deoch├ęm, deoche├í╚Ť─ş, deo├íche; deoche├ím; deoche├í─ş, -che├í╚Ö─ş, -ch├ę; s─â deo├íche; deochind). Farmec, ├«mboln─âvesc, fac s─â decad─â arunc├«nd o privire rea, invidioas─â, de mirare ╚Ö.a.: nu te uita a╚Öa mult la copil s─â nu-l deoch─ş! V. refl. M─â ├«mboln─âvesc, ├«ncep s─â decad din cauza deoch─şulu─ş. Fig. M─â compromit, perd prestigiu. Fac regrese, merg spre r─â┼ş: timpu se deoache. ÔÇô ├Än vest a 2-ch─şa. ├Än Mold. sud di├│ch─ş, dioch├ęt, a dioche├í, ├«n nord a dioch├ę. Cp. cu trunchez.
DEOCHEA vb. (pop.) a poci, (reg.) a pocita, a s─âgeta, a strica. (Crede c─â l-a ~ cineva pe copil.)
deochea vb. v. INVIDIA. PIZMUI.
deoche├í, deochi, vb. tranz. ÔÇô A fermeca cu privirea. ÔÇô Din deochi (╚ś─âineanu, Scriban, DEX, MDA).

Deochere dex online | sinonim

Deochere definitie

Intrare: deochea
deochea verb grupa I conjugarea I
  • silabisire: de-o-chea
diochea verb grupa I conjugarea I
Intrare: deochere
deochere