Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru dentin─â

dent├şn─â sf [At: ANATOMIA, 96 / Pl: ~ne / E: fr dentine] Substan╚Ť─â proteic─â, bogat mineralizat─â, care formeaz─â masa principal─â a dintelui Si: ivoriu.
DENT├ŹN─é s. f. ╚Üesut osos sensibil care formeaz─â coroana ╚Öi r─âd─âcina dintelui; ivoriu. ÔÇô Din fr. dentine.
DENT├ŹN─é s. f. Substan╚Ť─â proteic─â, bogat mineralizat─â, care formeaz─â masa principala a dintelui; ivoriu. ÔÇô Din fr. dentine.
DENT├ŹN─é s. f. Substan╚Ť─â proteic─â, bogat mineralizat─â, care formeaz─â masa principal─â a dintelui.
dent├şn─â s. f., g.-d. art. dent├şnei
dent├şn─â s. f., g.-d. art. dent├şnei
DENT├ŹN─é s. (ANAT.) ivoriu. (~ dintelui.)
DENT├ŹN─é s.f. Substan╚Ť─â organic─â din care este format─â masa dintelui; ivoriu. [< fr. dentine].
DENT├ŹN─é s. f. substan╚Ť─â proteic─â, bogat mineralizat─â, din care este format─â pulpa dintelui; ivoriu. (< fr. dentine)
DENT├ŹN─é f. Substan╚Ť─â organic─â din care este format─â masa principal─â a dintelui; ivoriu. /<fr. dentine
DENTIN─é s. (ANAT.) ivoriu. (~ dintelui.)

Dentin─â dex online | sinonim

Dentin─â definitie

Intrare: dentin─â
dentin─â substantiv feminin