dentiță definitie

7 definiții pentru dentiță

dentíță sf [At: PANȚU, PL. 2 / V: ~ică / Pl: ~țe / E: cf dinte] Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene și cu fructe achene cu câte doi dinți, care crește în locuri umede Si: dentică, dențică (Bidens tripartitus).
DENTÍȚĂ, dentițe, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene și cu fructe achene cu câte doi dinți, care crește în locuri umede (Bidens tripartitus). – Cf. dinte.
DENTÍȚĂ, dentițe, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene și cu fructe achene cu câte doi dinți, care crește în locuri umede (Bidens tripartitus). – Cf. dinte.
dentíță s. f., g.-d. art. dentíței; pl. dentíțe
dentíță s. f., g.-d. art. dentíței; pl. dentíțe
DENTÍȚĂ s. (BOT.; Bidens tripartitus) (reg.) cârligior, dentică, dențică, doi-dinți, iarbă-roșie, (Transilv.) păduchi-de-țigan (pl.).
DENTIȚĂ s. (BOT.; Bidens tripartitus) (reg.) cîrligior, dentică, dențică, doi-dinți, iarbă-roșie, (Transilv.) păduchi-de-țigan (pl.).

dentiță dex

Intrare: dentiță
dentiță substantiv feminin