Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

21 defini╚Ťii pentru denivelare

denivel├í vr [At: DA ms / Pzi: ~l├ęz / E: fr d├ęniveler] (D. un teren, un pavaj, un drum etc.) A-╚Öi pierde netezimea, nivelarea prin formarea de gropi ╚Öi de ridic─âturi.
denivel├íre sf [At: PREV. ACCID. 17 / Pl: ~lß║»ri / E: denivela] 1 Pierdere a netezimii, a nivel─ârii prin formarea de gropi ╚Öi de ridic─âturi Si: denivelat1 (1). 2 Diferen╚Ť─â de nivel ├«ntre dou─â unit─â╚Ťi morfologice limitrofe. 3 Accident de teren ridicat sau cobor├ót pe o suprafa╚Ť─â relativ plan─â. 4 (Met) Trecere a unei mase atmosferice de la un poten╚Ťial gravita╚Ťional mai mic la altul mai mare Si: denivelat1 (2).
DENIVEL├ü, denivelez, vb. I. Refl. (Despre un teren, un pavaj, un drum etc.) A-╚Öi pierde netezimea, nivelarea, prin formarea de gropi ╚Öi de ridic─âturi. ÔÇô Din fr. d├ęniveler.
DENIVEL├üRE, denivel─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a denivela ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ Diferen╚Ť─â de nivel ├«ntre dou─â unit─â╚Ťi morfologice limitrofe. ÔÖŽ Accident de teren ridicat sau cobor├ót pe o suprafa╚Ť─â relativ plan─â. ÔÇô V. denivela.
DENIVEL├ü, denivelez, vb. I. Refl. (Despre un teren, un pavaj, un drum etc.) A-╚Öi pierde netezimea, nivelarea, prin formarea de gropi ╚Öi de ridic─âturi. ÔÇô Din fr. d├ęniveler.
DENIVEL├üRE, denivel─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a denivela ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ Diferen╚Ť─â de nivel ├«ntre dou─â unit─â╚Ťi morfologice limitrofe. ÔÖŽ Accident de teren ridicat sau cobor├ót pe o suprafa╚Ť─â relativ plan─â. ÔÇô V. denivela.
DENIVELÁ, denivelez, vb. I. Refl. (Despre un teren, o pardoseală, un pavaj etc.) A-și schimba nivelul egal prin formarea de gropi și ridicături.
DENIVELÁRE, denivelări, s. f. Faptul de a se denivela; schimbarea nivelului egal.
denivelá (a ~) vb., ind. prez. 3 deniveleáză
deniveláre s. f., g.-d. art. denivelắrii; pl. denivelắri
denivel├í vb., ind. prez. 1 sg. denivel├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. denivele├íz─â
denivel├íre s. f. Ôćĺ nivelare
DENIVELÁRE s. v. accident.
A se denivela Ôëá a se nivela
DENIVEL├ü vb. I. tr., refl. 1. (Despre terenuri) A face s─â-╚Öi piard─â sau a-╚Öi pierde netezimea, nivelarea. 2. (Despre suprafa╚Ťa unei ape) A-╚Öi modifica nivelul. [< fr. d├ęniveler].
DENIVEL├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a (se) denivela ╚Öi rezultatul ei; diferen╚Ť─â de nivel; accident de teren. [< denivela].
DENIVEL├ü vb. refl. 1. (despre terenuri, drumuri) a-╚Öi pierde netezimea, nivelarea. 2. (despre suprafa╚Ťa unei ape) a-╚Öi modifica nivelul. (< fr. d├ęniveler)
DENIVEL├üRE s. f. ac╚Ťiunea de a se denivela. ÔŚŐ diferen╚Ť─â de nivel. ÔŚŐ accident de teren ├«ntr-o suprafa╚Ť─â relativ plan─â. (< denivela)
A SE DENIVEL├ü se ~e├íz─â intranz. (despre ╚Öosele, pavaje, terenuri etc.) A-╚Öi pierde netezimea prin formare de gropi ╚Öi de ridic─âturi; a deveni hopuros. /<fr. d├ęniveler
denivelare f. Geol. diferen╚Ťa de nivel a scoar╚Ťei p─âm├ónte╚Öti.
denivelări tectonice expr. (glum.) 1. sâni. 2. fese.

Denivelare dex online | sinonim

Denivelare definitie

Intrare: denivela
denivela verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: denivelare
denivelare substantiv feminin