Dicționare ale limbii române

2 intrări

13 definiții pentru denichelare

denichela vt [At: DN2 / Pzi: ~léz / E: fr dénickeler] (C.i. plăci stereotipe, obiecte din metal) A înlătura stratul de nichel care s-a depus sau cu care a fost acoperit.
denicheláre sf [At: LTR2 / Pl: ~lắri / E: denichela] Înlăturare a stratului de nichel de pe plăci stereotipe sau obiecte de metal Si: denichelat1.
DENICHELÁ, denichelez, vb. I. Tranz. A înlătura stratul de nichel, depus pe plăcile de stereotipie. – Pref. de- + nichela.
DENICHELÁRE, denichelări, s. f. Acțiunea de a denichela și rezultatul ei. – V. denichela.
DENICHELÁ, denichelez, vb. I. Tranz. A înlătura stratul de nichel depus pe plăcile de stereotipie. – De4 + nichela.
DENICHELÁRE, denichelări, s. f. Acțiunea de a denichela și rezultatul ei. – V. denichela.
denichelá (a ~) vb., ind. prez. 3 denicheleáză
denicheláre s. f., g.-d. art. denichelắrii; pl. denichelắri
denichelá vb., ind. prez. 1 sg. denicheléz, 3 sg. și pl. denicheleáză
denicheláre s. f. → nichelare
DENICHELÁ vb. I. tr. (Poligr.) A înlătura stratul de nichel depus pe plăcile de stereotipie. [Cf. fr. dénickeler].
DENICHELÁRE s.f. Acțiunea de a denichela și rezultatul ei. [< denichela].
DENICHELÁ vb. tr. a înlătura stratul de nichel depus pe plăcile de stereotipie. (< fr. dénickeler)

Denichelare dex online | sinonim

Denichelare definitie

Intrare: denichela
denichela verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: denichelare
denichelare substantiv feminin