dendrometríe sf [At: ENC. AGR. / Pl: ~ii / E: fr dendrométrie] Disciplină care se ocupă cu studierea metodelor de măsurare a volumului arborilor Si: taxație forestieră.

DENDROMETRÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studierea metodelor de măsurare a volumului arborilor; taxație forestieră. – Din fr. dendrométrie.

DENDROMETRÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studierea metodelor de măsurare a volumului arborilor; taxație forestieră. – Din fr. dendrométrie.

dendrometríe (-me-tri-) s. f., art. dendrometría, g.-d. dendrometríi, art. dendrometríei

dendrometríe s. f. (sil. -tri-), art. dendrometría, g.-d. dendrometríi, art. dendrometríei

DENDROMETRÍE s. (SILV.) taxație forestieră.

DENDROMETRÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu tehnica măsurării arborilor și cu studiul legilor lor de creștere. [Gen. -iei. / < fr. dendrométrie, cf. gr. dendron – arbore, metron – măsură].

DENDROMETRÍE s. f. disciplină care se ocupă cu tehnica măsurării volumului arborilor; taxație forestieră. (< fr. dendrométrie)

DENDROMETRÍE f. Știință care se ocupă cu studiul procedeelor de măsurare a volumului arborilor. [Art. dendrometria; G.-D. dendrometriei; Sil. -tri-e] /<fr. dendrométrie

DENDROMETRIE s. (SILV.) taxație forestieră.

DENDRO- „copac, arbore, arbust”. ◊ gr. dendron „arbore, copac” > fr. dendro-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. dendro-. □ ~auxograf (v. auxo-, v. -graf), s. n., aparat care înregistrează variația în timp a creșterii în diametru a arborilor; ~auxometru (v. auxo-, v. -metru₁), s. n., aparat folosit pentru măsurarea creșterii în diametru a arborilor pe intervale scurte, în cursul sezonului de vegetație; ~biont (v. -biont), adj., s. n., (organism) care trăiește pe trunchiul copacilor; ~climatologie (v. climato-, v. -logie₁), s. f., procedeu de studiere a perioadelor climatice din trecut pe baza schimbărilor anuale a grosimii inelelor arborilor; ~cronologie (v. crono-, v. -logie₁), s. f., știință care se ocupă cu determinarea vîrstei plantelor lemnoase pe baza studiului inelelor anuale formate prin creșterea în grosime a rădăcinii și a tulpinii; ~fag (v. -fag), adj., (despre insecte) care se hrănește cu țesutul lemnos al arborilor; ~filie (v. -filie₁), s. f., dragoste obsesivă pentru copaci; ~fiză (v. -fiză), s. f., parafiză falsă ramificată neregulat; ~fori (v. -for), s. m. pl., purtători de arbori tineri la procesiunile închinate zeiței Cibele și lui Bachus; ~grafie (v. -grafie), s. f., descrierea sistematică a arborilor; ~id (v. -id), adj., s. n. pl., 1. adj., În formă de arbore sau arbust. 2. s. m. pl., Graptoliți*; ~latrie (v. -latrie), s. f., adorare a arborilor; ~lit (v. -lit₁), s. m., arbore fosil petrificat; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în dendrologie; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul arborilor; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., disciplină care studiază metodele de măsurare a volumului arborilor; sin. taxație forestieră; ~metru (v. -metru₁), s. n., instrument cu care se determină înălțimea și grosimea arborilor netăiați; ~morf (v. -morf), adj., cu înfățișare de arbore sau de arbust.