denazifica vt [At: CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 106, 2/6 / V: (rar) ~ați~ / Pzi: denazífic / E: eg denazify, fr dénazifier] A desființa nazismul și urmările lui din viața socială, politică și economică a Germaniei.

denazificáre sf [At: CONTEMP., S. II, 1948, nr. 106, 2/6 / V: ~ați~ / Pl: ~cắri / E: denazifica] Desființare a nazismului și a consecințelor lui din viața socială, politică și economică a Germaniei Si: denazificat1.

DENAZIFICÁ, denazífic, vb. I. Tranz. A supune acțiunii de denazificare. – După fr. dénazifier.

DENAZIFICÁRE s. f. Acțiune de desființare a nazismului (fascismului) și a urmărilor lui din viața socială, politică și economică a Germaniei. – Cf. fr. dénazification.

DENAZIFICÁ, denazífic, vb. I. Tranz. A supune acțiunii de denazificare. – După fr. dénazifier, engl. denazify.

DENAZIFICÁRE s. f. Acțiune de desființare a nazismului (fascismului) și a urmărilor lui din viața socială, politică și economică a Germaniei. – Cf. fr. dénazification.

denazificá (a ~) vb., ind. prez. 3 denazífică

denazificáre s. f., g.-d. art. denazificắrii

denazificá vb., ind. prez. 3 sg. denazífică; ger. denazificând

denazificáre s. f., g.-d. art. denazificării

DENAZIFICÁ vb. I. tr. A combate nazismul; a face să dispară urmele lăsate de nazism. [Cf. fr. dénazifier].

DENAZIFICÁRE s.f. Acțiunea de a denazifica și rezultatul ei. [< denazifica].

DENAZIFICÁ vb. tr. a desființa nazismul german și urmările lui. (după fr. dénazifier)