demutiza vt [At: DA ms / Pzi: ~zéz / E: mut] 1 A educa pe surdomuți pentru a înțelege limbajul oral. 2 A determina copiii surdomuți să vorbească prin folosirea dactilologiei.

demutizáre sf [At: DA ms / Pl: ~zắri / E: demutiza] 1 Educare a surdomuților cu scopul de a înțelege limbajul oral Si: demutizat1 (1). 2 Determinare a copiilor surdomuți să vorbească prin folosirea dactilologiei Si: demutizat1 (2).

DEMUTIZÁ, demutizez, vb. I. Tranz. A educa pe surdomuți spre a înțelege limbajul oral. – Din fr. démutiser.

DEMUTIZÁRE, demutizări, s. f. Acțiunea de a demutiza și rezultatul ei. – V. demutiza.

DEMUTIZÁ, demutizez, vb. I. Tranz. A educa pe surdomuți spre a înțelege limbajul oral. – De la mut.

DEMUTIZÁRE, demutizări, s. f. Acțiunea de a demutiza și rezultatul ei. – V. demutiza.

demutizá vb., ind. prez. 3 sg. demutizeáză

DEMUTIZÁ vb. I. tr. A educa pe surdomuți în înțelegerea limbajului. [Et. incertă].

DEMUTIZÁRE s.f. Acțiunea de a demutiza și rezultatul ei. [< demutiza].

DEMUTIZÁ vb. tr. a educa pe surdomuți în înțelegerea limbajului semnelor. (< fr. démutiser)

A DEMUTIZÁ ~éz tranz. (surdomuți) A învăța limbajul oral. /<fr. démutiser.