Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru demonolatru

demonol├ítru, ~─â smf a [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~e / E: fr d├ęmonol├ótre] 1-2 (Persoan─â) care ador─â demonii.
DEMONOL├üTRU, -─é, demonolatri, -e, adj., s. m. (Persoan─â) care ador─â demonii. ÔÇô Din fr. demonol├ótre.
DEMONOL├üTRU, demonolatri, adj., s. m. (Care este) adorator al demonilor. ÔÇô Din fr. d├ęmonol├ótre.
demonolátru (-la-tru) adj. m., s. m., pl. demonolátri; adj. f., s. f. demonolátră, pl. demonolátre
demonolátru adj. m., s. m. (sil. -tru), pl. demonolátri; f. sg. demonolátră, pl. demonolátre
DEMONOL├üTRU, -─é adj., s.m. ╚Öi f. Adorator al demonilor. [< fr. d├ęmonol├ótre].
DEMONOL├üTRU adj., s. m. (adorator) al demonilor. (< fr. d├ęmol├ótre)
DEMONO- ÔÇ×demon, diavolÔÇŁ. ÔŚŐ gr. daimon ÔÇ×zeu, fiin╚Ť─â supranatural─âÔÇŁ > fr. d├ęmono-, it. id., engl. id., germ. d├Ąmono- > rom. demono-. Ôľí ~fobie (v. -fobie), s. f., team─â patologic─â de diavoli; ~graf (v. -graf), s. m. ╚Öi f., autor al unor scrieri despre demoni; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplin─â care trateaz─â despre credin╚Ťele religioase referitoare la demoni; ~latrie (v. -latrie), s. f., adora╚Ťie a demonilor; ~latru (v. -latru), adj., s. m. ╚Öi f., (persoan─â) care ador─â demonii; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplin─â care se ocup─â cu studiul demonilor; ~manie (v. -manie), s. f., tulburare mintal─â care const─â ├«n credin╚Ťa de a fi st─âp├«nit de for╚Ťe diabolice; sin. demonopatie; ~patie (v. -patie), s. f., demonomanie*.

Demonolatru dex online | sinonim

Demonolatru definitie

Intrare: demonolatru (adj.)
demonolatru adjectiv
  • silabisire: -tru
Intrare: demonolatru (s.m.)
demonolatru substantiv masculin
  • silabisire: -tru