demonetizá [At: PROT. – POP., N. D. / S și: (înv) ~isá / Pzi: ~zéz / E: fr démonétiser] 1 vr (D. monede) A se devaloriza. 2 vt (C.i. monede) A retrage din circulație. 3-4 vr (Fig) (A-și pierde sau) a-și reduce valoarea.

demonetizáre sf [At: COSTINESCU / S și: (înv) ~isa~ / Pl: ~zắri / E: demonetiza] 1 Devalorizare, depreciere a unei monede Si: demonetizat1 (1), demonetizație (1). 2 Retragere din circulație și distrugere a monedelor metalice care au suferit o uzură mare, sau al căror metal e necesar baterii de monede noi Si: demonetizat1 (2), demonetizație (2). 3-4 (Fig) (Pierdere sau) reducere a valorii unui lucru, a unei idei etc. Si: demonetizat1 (3-4).

DEMONETIZÁ, demonetizez, vb. I. 1. Tranz. A scoate, a retrage din circulație anumite monede. 2. Refl. (Despre monede) A se devaloriza. ♦ Fig. A-și pierde, a-și reduce valoarea; a se deprecia, a se banaliza. – Din fr. démonétiser.

DEMONETIZÁRE, demonetizări, s. f. Acțiunea de a (se) demonetiza și rezultatul ei. – V. demonetiza.

DEMONETIZÁ, demonetizez, vb. I. 1. Tranz. A scoate, a retrage din circulație anumite monede. 2. Refl. (Despre monede) A se devaloriza. ♦ Fig. A-și pierde, a-și reduce valoarea; a se deprecia, a se banaliza. – Din fr. démonétiser.

DEMONETIZÁRE, demonetizări, s. f. Acțiunea de a (se) demonetiza și rezultatul ei. – V. demonetiza.

DEMONETIZÁ, demonetizez, vb. I. Tranz. (Fin.; cu privire la monede) A scoate din circulație. ♦ Refl. Fig. A-și pierde valoarea; a se deprecia, a se discredita.

DEMONETIZÁRE, demonetizări, s. f. (Fin.) Acțiunea de a (se) demonetiza; scoatere din circulație a unor monede. ♦ Fig. Reducere, compromitere a valorii unui lucru, a unei idei etc.; discreditare. Ceea ce dorim să precizăm noi este intenționata deformare și demonetizare a unor adevăruri grave, răstălmăcite de presa trusturilor americane. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 113, 5/2.

demonetizá (a ~) vb., ind. prez. 3 demonetizeáză

demonetizáre s. f., g.-d. art. demonetizắrii; pl. demonetizắri

demonetizá vb., ind. prez. 1 sg. demonetizéz, 3 sg. și pl. demonetizeáză

demonetizáre s. f., g.-d. art. demonetizării; pl. demonetizări

DEMONETIZÁ vb. v. devaloriza.

DEMONETIZÁRE s. v. devalorizare.

DEMONETIZÁ vb. I. tr. (Fin.) A scoate din circulație (o monedă). ♦ refl. (Fig.; despre monede) A se devaloriza, a se deprecia. ♦ A se discredita. [< fr. démonétiser].

DEMONETIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) demonetiza. [< demonetiza].

DEMONETIZÁ vb. I. tr. 1. a retrage din circulație monede, mărci și efecte poștale etc. 2. a devaloriza, a deprecia. II. refl. a se devaloriza. ◊ (fig.) a se discredita, a se banaliza. (< fr. démonétiser)

A DEMONETIZÁ ~éz tranz. (monede) A retrage din circulație. /<fr. démonétiser

A SE DEMONETIZÁ mă ~éz intranz. 1) (despre semne bănești) A pierde din valoare; a se devaloriza. 2) fig. A-și reduce valoarea; a deveni trivial; a se trivializa; a se vulgariza; a se banaliza. /<fr. démonétiser

demonetizà v. 1. a lua monedei valoarea-i legală; 2. fig. a depreția.

*demonetizéz v. tr. (d. monetă; fr. démonetiser. V. Monetizez). Despoĭ de valoarea legală, vorbind de o monetă de metal orĭ hîrtie. Fig. Depreciez.

DEMONETIZA vb. a (se) deprecia, a (se) devaloriza. (A ~ un semn bănesc nominal.)

DEMONETIZARE s. depreciere, devalorizare. (~ unor semne bănești.)