demoliție definitie

13 definiții pentru demoliție

demolíție sf vz demolițiune
demolițiúne sf [At: CONTEMP., S. II, 1948, nr. 104, 4/3 / V: ~íție / P: ~ți-u~ / Pl: ~ni / E: fr démolition] (Înv) 1 Demolare (1). 2 (Fig) Distrugere.
DEMOLÍȚIE s. f. v. demolițiune.
DEMOLIȚIÚNE, demolițiuni, s. f. (Rar) Demolare, dărâmare. [Pr.: -ți-u-. – Var.: demolíție s. f.] – Din fr. démolition.
DEMOLÍȚIE s. f. v. demolițiune.
DEMOLIȚIÚNE, demolițiuni, s. f. (Rar) Demolare, dărâmare. [Pr.: -ți-u-. – Var.: demolíție s. f.] – Din fr. démolition.
demolițiúne (rar) (-ți-u-) s. f., g.-d. art. demolițiúnii; pl. demolițiúni
demolițiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. demolițiúnii; pl. demolițiúni
DEMOLÍȚIE s.f. v. demolițiune.
DEMOLIȚIÚNE s.f. (Rar) Dărâmare, demolare. [Pron. -ți-u-, var. demoliție s.f. / cf. fr. démolition].
DEMOLIȚIÚNE s. f. demolare. (< fr. démolition)
demoliți(un)e f. dărâmare.
*demolițiúne f. (lat. demolitio, -ónis). Rar. Dărămare.

demoliție dex

Intrare: demolițiune
demolițiune substantiv feminin
  • silabisire: -ți-u-
demoliție
Intrare: demoliție
demoliție