Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

27 defini╚Ťii pentru democrat

democr├ít, ~─â [At: HELIADE, O. I, 472 / Pl: ~a╚Ťi, ~e / E: fr d├ęmocrate] 1-2 smf, a (Persoan─â) care are convingeri democratice, care militeaz─â pentru democra╚Ťie. 3-4 smf, a (├Äs) ~ revolu╚Ťionar (Persoan─â) care a urmat ideologia revolu╚Ťiei burghezo- democratice ╚Öi a militat pentru aceasta. 5-6 smf, a (├Äs) ~ cre╚Ötin (Persoan─â) care face parte dintr-un partid politic cu ideologie de centru-st├ónga. 7-8 sn, a (├Äas) Partid politic burghez sub influen╚Ťa bisericii. 9-11 a Democratic (1-3). 12-13 a (├Äs) ~ popular Care (apar╚Ťine democra╚Ťiei populare sau) se refer─â la democra╚Ťia popular─â.
DEMOCR├üT, -─é, democra╚Ťi, -te, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj., s. m. ╚Öi f. (Adept) al democra╚Ťiei. 2. Adj. Democratic. ÔŚŐ Democrat-cre╚Ötin = (despre partide) care adopt─â principiul democra╚Ťiei cre╚Ötine; (despre persoane) care face parte dintr-un astfel de partid. ÔÇô Din fr. d├ęmocrate.
DEMOCR├üT, -─é, democra╚Ťi, -te, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj., s. m. ╚Öi f. (Adept) al democra╚Ťiei. 2. Adj. Democratic. ÔÇô Din fr. d├ęmocrate.
DEMOCR├üT, -─é, democra╚Ťi, -te, s. m. ╚Öi f. Adept al principiilor democratice, lupt├«nd consecvent pentru aplicarea lor. A fi democrat ├«nseamn─â a ╚Ťine seama de fapt de interesele majorit─â╚Ťii poporului, ╚Öi nu de cele ale minorit─â╚Ťii. LENIN, O. A. II 83. ÔŚŐ (Adjectival) Iar d. Maiorescu n-a fost nici romantic, nici democrat, nici n-a luptat a╚Öa de mult, cum am v─âzut, pentru p─âstrarea originalit─â╚Ťii ├«n limb─â ╚Öi literatur─â. IBR─éILEANU, SP. CR. 94. ÔŚŐ Regim democrat-popular = democra╚Ťie popular─â. ├Än centrul politicii partidului ╚Öi guvernului st─â omul muncitor cu nevoile sale; grija pentru satisfacerea nevoilor materiale ╚Öi culturale mereu cresc├«nde ale celor ce muncesc este legea de baz─â a regimului democrat-popular. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2836. Revolu╚Ťie democrat-popular─â v. revolu╚Ťie.
SOCIAL-DEMOCR├üT1, -─é, social-democra╚Ťi, -te, adj. Care apar╚Ťine social-democra╚Ťiei sau social-democra╚Ťilor. Partid social-democrat.
democr├ít (-mo-crat) adj. m., s. m., pl. democr├í╚Ťi; adj. f., s. f. democr├ít─â, pl. democr├íte
*democr├ít-cre╚Öt├şn (-mo-crat-) adj. m., s. m., pl. democr├ít-cre╚Öt├şni; adj. f., s. f. democr├ít-cre╚Öt├şn─â, pl. democr├ít-cre╚Öt├şne
soci├íl-democr├ít (-ci-al-, -mo-crat) adj. m., s. m., pl. soci├íl-democr├í╚Ťi; adj. f., s. f. soci├íl-democr├ít─â, pl. soci├íl-democr├íte
democr├ít adj. m., s. m. (sil. -crat), pl. democr├í╚Ťi; f. sg. democr├ít─â, pl. democr├íte
DEMOCRÁT adj. v. democratic.
DEMOCRAT-CRE╚śT├ŹN s., adj. (POL.) cre╚Ötin-democrat.
DEMOCR├üT, -─é adj. Referitor la democra╚Ťie, care apar╚Ťine democra╚Ťiei; democratic. // s.m. ╚Öi f. Adept al democra╚Ťiei. [< fr. d├ęmocrate].
DEMOCR├üT, -─é I. adj., s. m. f. (adept) al democra╚Ťiei. ÔÖŽ ~╚Ťi revolu╚Ťionari = ideologi ╚Öi militan╚Ťi ai revolu╚Ťiei burghezo-democratice, care au luptat consecvent pentru desfiin╚Ťarea iob─âgiei ╚Öi lichidarea r├ónduielilor feudale; partid ~ = partid cu orientare democrat─â; ~-cre╚Ötin = membru al unui partid democrat care adopt─â principiile cre╚Ötinismului. II. adj. democratic. (< fr. d├ęmocrate)
DEMOCR├üT1 ~t─â (~╚Ťi, ~te) v. DEMOCRATIC. /<fr. d├ęmocrate
DEMOCR├üT2 ~t─â (~╚Ťi, ~te) m. ╚Öi f. Adept al democra╚Ťiei. /<fr. d├ęmocrate
democrat m. partizan al democra╚Ťiei.
*democr├ít, -─â adj. De democra╚Ť─ş: Rom├«nia este o ╚Ťar─â democratic─â. Adv. ├Än mod democratic.
DEMOCRAT adj. democratic. (Politic─â ~.)
democr├ít-cre╚Öt├şn s. m., adj. Membru al unei forma╚Ťiuni politice care aplic─â principiile cre╚Ötinismului ÔŚŐ ÔÇ×Premierul M.R. a prezentat joi dup─â-amiaz─â declara╚Ťia-program a noului guvern de centru-st├ónga, format din democrat-cre╚Ötini, sociali╚Öti ╚Öi sociali╚Öti democratici.ÔÇŁ Sc. 22 III 74 p. 6. ÔŚŐ ÔÇ×El [dosarul] con╚Ťine rezultatele ┬źinterogatoriilor┬╗ la care a fost supus fostul lider democrat-cre╚Ötin, r─âpit ╚Öi asasinat de ┬źBrig─âzile ro╚Öii┬╗.ÔÇŁ Sc. 20 X 78 p. 6; v. ╚Öi R.l. 1 VI 79 p. 6; v. ╚Öi democre╚Ötin (din democrat + cre╚Ötin; cf. it. democristiano)
FEDERA╚ÜIA DEMOCRATIC─é INTERNA╚ÜIONAL─é A FEMEILOR (F.D.I.F.), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â, cu sediul la Berlin, creat─â ├«n 1945, ├«n scopul ap─âr─ârii drepturilor femeilor ╚Öi stabilirii leg─âturilor de prietenie ╚Öi solidaritate ├«ntre femeile din ├«ntreaga lume.
FRONTUL NA╚ÜIONAL DEMOCRAT (F.N.D.), coali╚Ťie a for╚Ťelor politice de st├ónga, creat─â ├«n oct. 1944 din ini╚Ťiativa P.C.R. La F.N.D. au aderat Partidul Social-Democrat, Comisia de organizare a mi╚Öc─ârii sindicale, Frontul Plugarilor, Uniunea Patrio╚Ťilor, Uniunea Tineretului Comunist, Madosz-ul (ulterior Uniunea Popular─â Maghiar─â) ╚Öi alte organiza╚Ťii.
PARTIDUL DEMOCRAT (P.D.), partid de centru-st├ónga, social-democrat, al c─ârui program este ├«ntemeiat pe sus╚Ťinerea principiilor pluralismului politic, democra╚Ťiei reprezentative, libert─â╚Ťii de ├«ntreprindere, de ini╚Ťiativ─â ╚Öi protec╚Ťie social─â ╚Öi garant─ârii egalit─â╚Ťii ╚Öanselor. ├Än condi╚Ťiile existen╚Ťei, ├«n partid. a unor acute divergen╚Ťe privind c─âile de trecere a Rom├óniei la economia de pia╚Ť─â ╚Öi a instaur─ârii statului de drept, are loc scindarea (27-29 mart. 1992) F.S.N. ├«n partidele: Frontul Salv─ârii Na╚Ťionale (din 23 mai 1993, Partidul Democrat ÔÇô F.S.N.), ca urmare a fuziunii cu Partidul Democrat (31 mart. 1993), consfin╚Ťit─â de Conven╚Ťia Na╚Ťional─â Extraordinar─â a partidului, convocat─â la constan╚Ťa (28-29 mai 1993, c├ónd s-a adoptat ╚Öi noul Statut) ╚Öi Frontul Democrat al Salv─ârii Na╚Ťionale ÔÇô F.D.S.N. (din iun. 1993, Partidul Democra╚Ťiei Sociale din Rom├ónia ÔÇô P.D.S.R.M iar din iun. 2001, Partidul Social Democrat). Particip├ónd la alegerile locale (febr. 1992), prin num─ârul de primari ╚Öi consilieri ale╚Öi, partidul s-a situat pe un loc cu o substan╚Ťial─â reprezentare ├«n administra╚Ťia local─â, iar la alegerile legislative a ob╚Ťinut 43 mandate de deputa╚Ťi ╚Öi 18 de senatori, fiind al doilea partid parlamentar; candidatul s─âu la pre╚Öeden╚Ťia ╚Ť─ârii, Caius Traian Dragomir s-a situat pe locul patru din ╚Öase candida╚Ťi, cu 4,75% din voturi valabil exprimate. La 1 iul. 1993, P.D. ╚Öi Partidul Social-Democrat Tradi╚Ťional au pus bazele Alian╚Ťei Social-Democrate (A.S.D.), cu scopul unific─ârii mi╚Öc─ârii social-democrate din Rom├ónia, viz├ónd, printre altele, adoptarea unei strategii politice comune la alegerile locale ╚Öi generale. La A.S.D. au aderat Partidul Republican Rom├ón ╚Öi Partidul Democrat Muncitoresc. Alian╚Ťa a r─âmas f─âr─â urm─âri practice, autodesfiin╚Ť├óndu-se. Cu prilejul Conven╚Ťiei Na╚Ťionale (24 oct. 1994), convocat─â la Cluj, are loc fuziunea, prin absorb╚Ťie, cu Partidul Democrat al Muncii. ├Än vederea particip─ârii pe liste comune la alegerile locale ╚Öi parlamentare din nov. 1996, P.D. ├«ncheie (27 sept. 1995) cu Partidul Social-Democrat Rom├ón o alian╚Ť─â politic─â ÔÇô Uniunea social-Democrat─â (U.S.D.). La alegerile locale (iun. 1996) U.S.D. a ├«nregistrat: 16,8$ din mandate pentru primari, 14,96% din mandate pentru consiliile locale, 11,64% pentru consiliile jude╚Ťene, iar la cele legislative (3 nov. 1996), 12,93% din voturi pentru Camera Deputa╚Ťilor ╚Öi 13,16% din voturi pentru Senat, P.D., revenindu-i, astfel, 43 de mandate de deputa╚Ťi ╚Öi 22 de senatori; candidatul U.S.D. pentru func╚Ťia de pre╚Öedinte al ╚Ť─ârii, Petre Roman s-a situat pe locul al treilea, din 16 candida╚Ťi la pre╚Öeden╚Ťie, cu 20,54%. ├Än al doilea tur de scrutin pentru alegerea pre╚Öedintelui, U.S.D. a sus╚Ťinut candidatul Conven╚Ťiei Democratice din Rom├ónia (Emil Constantinescu), care a fost ales cu 54,4% din num─ârul total al voturilor. ├Än guvernele de coali╚Ťie C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R. (1996-2000), U.S.D. a de╚Ťinut 26% din portofoliile ministeriale, P.D.-ului revenindu-i ╚Öase portofolii ├«n guvernele Victor Ciorbea ╚Öi Radu Vasile ╚Öi cinci ├«n cel condus de Mugur Is─ârescu. La 29 aug. 1997, Conven╚Ťia Na╚Ťional─â, care a avut loc la Ia╚Öi, ratific─â fuziunea, prin absorb╚Ťie, cu Partidul Uniunii Social-Democrate ╚Öi cu Frontul Democrat Rom├ón. P.D. retrage (14 ian. 1998) sprijinul politic premierului Victor Ciorbea, condi╚Ťion├ónd r─âm├ónerea ├«n coali╚Ťie, ├«ntre altele, de alc─âtuirea p├ón─â la 31 mart. a unei noi echipe guvernamentale, iar la 29 ian. cinci dintre cei ╚Öase mini╚Ötri demisioneaz─â din guvern, ministrul de Externe primind acordul P.D.-ului de a r─âm├óne ├«n func╚Ťie. Printr-o scrisoare deschis─â (13 mai 1999), liderul P.S.D.R., Sergiu Cunescu aduce la cuno╚Ötin╚Ť─â pre╚Öedintelui P.D., Petre Roman, hot─âr├órea Consiliului Na╚Ťional al P.S.D.R. de denun╚Ťare unilateral─â a alian╚Ťei U.S.D., ├«n perspectiva de constituire a unei alte alian╚Ťe cu partide din st├ónga e╚Öichierului politic. Liderul P.D., Petre Roman, cu prilejul form─ârii guvernului Mugur Is─ârescu (22 dec. 1999) renun╚Ť─â la postul de pre╚Öedinte al Senatului, pe care-l de╚Ťinea din 1996, opt├ónd pentru func╚Ťia de ministru al Afacerilor Externe. Particip├ónd la alegerile locale (iun. 2000), P.D. ├«nregistreaz─â: 16,32% din num─ârul mandatelor de primari, 13,75% pentru consilieri locali ╚Öi 11,93% pentru consilieri jude╚Ťeni, precum ╚Öi c├ó╚Ötigarea Prim─âriei Generale a Capitalei prin vicepre╚Öedintele partidului, Traian B─âsescu; la alegerile parlamentare a ob╚Ťinut, numai 31 de mandate de deputa╚Ťi ╚Öi 13 de senatori, iar candidatul partidului al preziden╚Ťiale, Petre Roman a adunat doar 2,98% din voturi, situ├óndu-se pe locul ╚Öase din 12 candida╚Ťi. P.D., adopt├ónd o atitudine ferm─â de opozi╚Ťie fa╚Ť─â de noua guvernare, voteaz─â ├«mpotriva ├«nvestirii noului guvern ╚Öi refuz─â propunerea P.S.D.R. de a semna un protocol de sus╚Ťinere a m─âsurilor ce vor fi luate de cabinetul minoritar, Adrian N─âstase. Din ini╚Ťiativa lui Petre Roman, liderul partidului, la ╚Öedin╚Ťa din 29 ian. 2001 a Biroului Politic Na╚Ťional, se propune constituirea alian╚Ťei politice de centru, Adunarea pentru Democra╚Ťie, la care s─â participe forma╚Ťiunile politice democratice din opozi╚Ťie, ├«n perspectiva prelu─ârii puterii ├«n 2004. Cu prilejul analiz─ârii rezultatului alegerilor parlamentare ╚Öi preziden╚Ťiale (9 febr. 2001), vicepre╚Öedintele partidului, Traian B─âsescu, ╚Öi-a anun╚Ťat oficial inten╚Ťia de a candida la pre╚Öeden╚Ťia partidului; Conven╚Ťia Na╚Ťional─â Extraordinar─â (18-19 mai 2001), convocat─â pentru desemnarea conducerii partidului ╚Öi adoptarea unui nou program, ├«l alege ca pre╚Öedinte pe Traian B─âsescu, av├ónd drept contracandida╚Ťi pe Petre Roman ╚Öi Simona Marinescu. Cu aceast─â ocazie, se adopt─â Declara╚Ťia de la Bucure╚Öti ╚Öi se fixeaz─â, ├«n linii mari, strategia politic─â pentru urm─âtoarea perioad─â. La 28 sept. 2003 au loc, simultan, congresele P.D. ╚Öi P.N.L. de adoptare a ÔÇ×Alian╚Ťei pentru Dreptate ╚Öi Adev─âr P.N.L.-P.D.ÔÇŁ, care-╚Öi propune ca obiective principale: consolidarea statului de drept, garantarea ╚Öi respectarea propriet─â╚Ťii private, realizarea unei economii de pia╚Ť─â func╚Ťionale, stimularea spiritului ├«ntreprinz─âtor ╚Öi demersurile pentru integrarea Rom├óniei ├«n structurile euroatlantice. P.D. este membru al Interna╚Ťionalei Socialiste (din nov. 1999) ╚Öi membru asociat al Partidului Sociali╚Ötilor Europeni (din mart. 1999). Pre╚Öedin╚Ťi: Petre Roman (1993-2001); Traian B─âsescu (2001-2005), Emil Boc (2005-2012), Vasile Blaga (2012-). Editeaz─â publica╚Ťiile: ÔÇ×Buletin informativÔÇŁ (cu apari╚Ťie neregulat─â), ÔÇ×AcumÔÇŁ, organul de pres─â al Organiza╚Ťiei Municipiului Bucure╚Öti.
PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT (P.S.D.), partid de centru-st├ónga, creat la 16 iun. 2001, ├«n urma Congresului de fuziune a Partidului Democra╚Ťiei Sociale din Rom├ónia (P.D.S.R.) ╚Öi a Partidului Social Democrat (P.S.D.R.). Noul partid este continuatorul modern al valorilor ╚Öi tradi╚Ťiilor mi╚Öc─ârii social-democrate din Rom├ónia, precum ╚Öi al idealurilor revolu╚Ťiei din dec. 1989. ├Än Programul adoptat se preconizeaz─â. reformarea economiei, modernizarea structurilor de proprietate, consolidarea statului de drept, dezvoltarea democra╚Ťiei prin perfec╚Ťionarea sistemului institu╚Ťional, combaterea s─âr─âciei extreme, diminuarea s─âr─âciei, precum ╚Öi integrarea ╚Ť─ârii ├«n U.E. ╚Öi N.A.T.O. Dup─â p─âr─âsirea Conven╚Ťiei Na╚Ťionale a F.S.N. (27-29 mart. 1992), de c─âtre c├óteva sute de delega╚Ťi ca urmare a gravelor disensiuni din s├ónul partidului privind c─âile de trecere a Rom├óniei la economia de pia╚Ť─â ╚Öi a instituirii statului de drept, un grup de ini╚Ťiativ─â, constituit ├«n Consiliul Na╚Ťional Provizoriu de Coordonare decide (7 apr. 1992) crearea partidului Frontului Salv─ârii Na╚Ťionale-22, care a fost ├«nregistrat la Tribunalul Municipiului Bucure╚Öti (29 apr. 1992), sub denumirea de Frontul Democrat al Salv─ârii Na╚Ťionale (F.D.S.N.). Conven╚Ťia Na╚Ťional─â din 28-29 iun. 1992 a consfin╚Ťit aceast─â denumire ╚Öi a adoptat Statutul ╚Öi Programul politic. F.D.S.N. a participat ca partid de sine st─ât─âtor la alegerile parlamentare (27 sept. 1992), concretizate ├«n ob╚Ťinerea a 117 mandate de deputa╚Ťi ╚Öi 49 de senatori, impun├ónd partidul ca cea mai important─â for╚Ť─â politic─â a ╚Ť─ârii. Candidatul F.D.S.N. la preziden╚Ťiale, Ion Iliescu a fost ales ├«n turul doi al scrutinului ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte, cu 61,43% din sufragii. F.D.S.N. ╚Öi-a asumat responsabilitatea guvern─ârii, prim-ministru fiind desemnat Nicolae V─âc─âroiu. La 18 aug. 1994, au fost coopta╚Ťi ├«n guvern doi mini╚Ötri din partea Partidului Unit─â╚Ťii Na╚Ťionale Rom├óne. Av├ónd o pondere de doar 34% ├«n Parlament, F.D.S.N., ├«n vederea sus╚Ťinerii guvernului V─âc─âroiu, a ob╚Ťinut acordul de colaborare parlamentar─â a forma╚Ťiunilor: Partidul Unit─â╚Ťii Na╚Ťionale Rom├óne, Partidul Socialist al Muncii, Partidul Rom├ónia Mare ╚Öi Partidul Democrat agrar din Rom├ónia, cu reprezentare numai ├«n Senat. ├Än perioada mai-iun. 1993, ├«n urma unor tratative, s-au semnat protocoalele de fuziune a F.D.S.N. cu Partidul Republican, Partidul Socialist Democratic Rom├ón ╚Öi Partidul Democrat Cooperatist. La 9-10 iun. 1993, Conven╚Ťia Na╚Ťional─â a F.D.S.N. a decis schimbarea denumirii partidului ├«n Partidul Democra╚Ťiei Sociale din Rom├ónia (P.D.S.R.), care s-a definit prin politica pe care o promoveaz─â ╚Öi ca doctrin─â ideologic─â, ca un partid social-democrat, na╚Ťional, de centru-st├ónga, care militeaz─â pentru pluralism politic, economie social─â de pia╚Ť─â, solidaritate social─â etc., precum ╚Öi pentru integrarea ╚Ť─ârii ├«n structurile europene ╚Öi euro-atlantice. La 19 oct/ 1995, P.D.S.R. rupe alian╚Ťa cu P.R.M., acuz├óndu-╚Öi fostul partener de ├«nc─âlcarea prevederilor protocolului semnat la 20 ian. 1995, apoi cu P.S.M. (16 mart. 1996), iar la 31 aug. 1996 ╚Öi cu P.U.N.R., din cauza criticilor declan╚Öate de Gh. Funar, legate de perspectiva semn─ârii Tratatului de Baz─â cu Ungaria. Ca urmare a erod─ârii popularit─â╚Ťii partidului ├«n cei patru ani de guvernare, P.D.S.R., de╚Öi ├«nregistreaz─â un recul la alegerile locale (iun. 1996) fa╚Ť─â de cele din 1992, ╚Öi-a adjudecat victoria mai ales ├«n micile ora╚Öe ╚Öi ├«n comunit─â╚Ťile rurale; ├«n alegerile legislative (3 nov. 1996), P.D.S.R. a ob╚Ťinut 91 de mandate de deputa╚Ťi ╚Öi 41 de senatori, situ├óndu-se pe locul doi dup─â C.D.R. Candidatul P.D.S.R., Ion Iliescu, ├«n primul tur de scrutin al alegerilor preziden╚Ťiale s-a situat pe primul loc (din 16 candida╚Ťi) cu 32,25% din totalul de voturi valabil exprimate, iar ├«n turul al doilea a pierdut ├«n fa╚Ťa candidatului C.D.R., Emil Constantinescu. ├Än pofida faptului c─â a pierdut alegerile, P.D.S.R. a r─âmas cel mai puternic partid din opozi╚Ťie ╚Öi cu cea mai bun─â reprezentare parlamentar─â. Dup─â ce a trecut ├«n revist─â cauzele pierderii alegerilor din 1996, Conferin╚Ťa Na╚Ťional─â Extraordinar─â (17 ian. 1997) a adus unele modific─âri la Statut, Program, precum ╚Öi la nivelul conducerii partidului (Ion Iliescu este ales pre╚Öedinte al partidului ╚Öi al Biroului Executiv Central, iar Adrian N─âstase, prim-vicepre╚Öedinte). Conferin╚Ťa Na╚Ťional─â (20-21 iul. 1997) marcheaz─â sciziunea partidului: Teodor Mele╚Öcanu, vicepre╚Öedinte al P.D.S.R., Mircea Co╚Öea, Marian Enache ╚Öi Mugurel Vintil─â demisioneaz─â din partid; Iosif Boda ╚Öi Viorel S─âl─âgean sunt exclu╚Öi din partid. Demisionarii ╚Öi exclu╚Öii din P.D.S.R. vor forma partidul Alian╚Ťa pentru Rom├ónia (ApR). Conferin╚Ťa adopt─â un nou program ╚Öi efectueaz─â unele modific─âri la Statut. Ion Iliescu este reales ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte, Adrian N─âstase ocup├ónd ├«n continuare pe cea de prim-vicepre╚Öedinte. ├Än vederea alegerilor din 2000, este convocat─â Conferin╚Ťa Na╚Ťional─â (9 oct. 1999), care a hot─âr├ót strategia electoral─â, a desemnat pe Ion Iliescu candidat la alegerile preziden╚Ťiale ╚Öi a propus solu╚Ťii de guvernare pentru scoaterea Rom├óniei din criz─â. P.D.S.R. a semnat, ├«n perioada 30 iul. 1999-24 aug. 2000, ├«n perspectiva alegerilor locale ╚Öi preziden╚Ťiale din 2000, protocoale de colaborare cu forma╚Ťiuni politice civice ╚Öi sindicale. La 25 febr. 2000, P.D.S.R. ╚Öi P.U.R. au pus bazele alian╚Ťei politice preelectorale, Polul Democrat Social din Rom├ónia (P.D.S.R.), ├«n vederea particip─ârii pe liste comune a celor dou─â partide la alegerile legislative din nov. 2000 sus╚Ťinerea unui candidat unic la pre╚Öeden╚Ťie, ├«n persoana lui Ion Iliescu; dup─â alegerile locale (iul. 2000), c├ó╚Ötigate confortabil de P.D.S.R., inclusiv prim─âriile de sector ale Capitalei, Partidul Social Democrat Rom├ón (P.S.D.R.) semneaz─â cu P.D.S.R. (7 sept. 2000) dou─â protocoale: primul prevedea aderarea P.S.D.R. la Polul Democrat Social din Rom├ónia, iar al doilea se referea la crearea grupului parlamentar P.S.D.R.-P.D.S.R. dup─â alegerile parlamentare ╚Öi fuziunea celor dou─â partide ├«n prima jum─âtate a anului 2001, sub denumirea de Partidul Social Democrat (P.S.D.). ├Än urma victorie Polului Democrat Social din Rom├ónia ├«n alegerile parlamentare (26 nov. 2000) Partidului Democra╚Ťiei Sociale din Rom├ónia i-au revenit 142 mandate de deputa╚Ťi ╚Öi 59 de senatori; candidatul P.D.S.R., Ion Iliescu, ├«n primul tur al alegerilor preziden╚Ťiale s-a clasat pe primul loc (din 12 candida╚Ťi, cu 36,35% din voturi), iar ├«n turul al doilea de scrutin (10 dec. 2000), av├ónd sprijinul P.N.L., P.D. ╚Öi U.D.M.R. a ie╚Öit victorios cu 66,82% din voturi ├«mpotriva contracandidatului s─âu, Corneliu Vadim Tudor. Adrian N─âstase este desemnat pentru func╚Ťie de prim-ministru ╚Öi ├«n calitatea sa de prim-vicepre╚Öedinte preia provizoriu conducerea partidului. La 27 dec. P.S.D.R. semneaz─â dou─â protocoale cu P.N.L. (dezavuat de acesta ├«n 18 apr. 2001, invoc├ónd nerespectarea de c─âtre P.D.S.R. a prevederilor protocolului) ╚Öi U.D.M.R. de sus╚Ťinere a guvernului minoritar Adrian N─âstase ╚Öi de colaborare mai str├óns─â, pe probleme specifice. La 19 ian. 2001, Conferin╚Ťa Na╚Ťional─â Extraordinar─â a P.D.S.R. ├«l alege, ├«n unanimitate, pe Adrian N─âstase ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte al partidului, iar la 16 iun. 2001 are loc Congresul de fuziune a P.D.S.R. ╚Öi P.S.D.R. ╚Öi de creare a P.S.D.; se adopt─â Statutul ╚Öi Programul noului partid ╚Öi se aleg organele de conducere. ├Än cursul anilor 2001-2002, P.S.D. ╚Öi-a consolidat structurile, at├ót prin realizarea unor fuziuni prin absorb╚Ťie (cu Partidul For╚Ťelor Democratice ÔÇÖ89, Partidul Moldovenilor, Partidul Socialist al Muncii ╚Öi Partidul Rena╚Öterii Na╚Ťionale), prin cre╚Öterea ponderii parlamentare a ale╚Öilor locali. La 6 ian. 2003, Delega╚Ťia Permanent─â a adoptat strategia politic─â pentru anul 2003: cre╚Öterea nivelului de trai, reducerea ╚Öomajului, reforma fiscal─â ╚Öi reformarea sistemului de pensii. P.S.D. ├«nfiin╚Ťeaz─â (3 mart. 2003) ÔÇ×Grupul de ac╚Ťiune pentru unitatea social-democrat─âÔÇŁ, ├«n vederea atragerii unor noi personalit─â╚Ťi din sfera social-democrat─â ╚Öi ├«nscrierii acestora ├«n P.S.D. P.S.D. este membru al Interna╚Ťionalei Socialiste (din oct. 2003). ├Än apr. 2000, partidul a fost primit ├«n grupul socialist din Consiliul Europei. Pre╚Öedin╚Ťi: Ion Iliescu (1990-1992; 1997-2000), Oliviu Gherman (1992-1996), Adrian N─âstase (2000-2005), Mircea Geoan─â (2005-2010), Victor Ponta (2010-); pre╚Öedin╚Ťi executivi: Adrian N─âstase (1993-1997; 2005-2006), Octav Cozm├ónc─â (2003-2005), Dan Mircea Popescu (2005-2006). Editeaz─â publica╚Ťia ÔÇ×Democra╚Ťia social─âÔÇŁ.
PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT AL MUNCITORILOR DIN ROM├éNIA (P.S.D.M.R.), primul partid al muncitorilor din Rom├ónia, Creat la Bucure╚Öti ├«n urma Congresului din 31 mart./12 par.-3/15 par. 1893, la care au participat 55 de delega╚Ťi, reprezent├ónd organiza╚Ťii politice ╚Öi profesionale din Bucure╚Öti, Ia╚Öi, Ploie╚Öti, Gala╚Ťi, Craiova, Bac─âu, Boto╚Öani, Tecuci, T├órgul Frumos. Congresul adopt─â Programul (vot universal ╚Öi direct pentru to╚Ťi cet─â╚Ťenii Rom├óniei ce au ├«mplinit v├órsta de 20 de ani, f─âr─â deosebire de sex, de religie ╚Öi de ras─â, egalitatea ├«n drepturi a femeilor, impozitul progresiv asupra veniturilor, ziua de munc─â de opt ore, repaus duminical ╚Ö.a.), statutul ╚Öi Consiliul General al partidului format din: Ioan N─âdejde, Vasile G. Mor╚Ťun, Alexandru Radovici, Alexandru Ionescu, Constantin Mille. Din 1907, conducerea central─â a partidului a fost asigurat─â de c─âtre Comitetul Central, iar din 1910, de Comitetul Executiv. Dup─â trecerea (apr. 1899) unor frunta╚Öi ai partidului, a╚Öa-numi╚Ťii ÔÇ×genero╚ÖiÔÇŁ, ├«n Partidul Na╚Ťional-Liberal, a avut loc dezorganizarea, pentru un timp, a P.S.D.M.R.-ului; ├«n acest r─âstimp, mai ales, ├«ncep├ónd din 1901, organiza╚Ťiile politice ╚Öi profesionale ale muncitorilor ├«╚Öi continu─â activitatea sub conducerea cercului ÔÇ×Rom├ónia muncitoareÔÇŁ. La Conferin╚Ťa pe ╚Ťar─â de la Gala╚Ťi (29 iun./12 iul.-1/14 iul. 1907) a sindicatelor ╚Öi cercurilor socialiste din Rom├ónia se hot─âr─â╚Öte ├«nfiin╚Ťarea Uniunii Socialiste din Rom├ónia, care la Congresul din 31 ian./13 febr.-2/15 febr. 1910 se transform─â ├«n Partidul Social-Democrat din Rom├ónia (P.S.D.R.); cu acest prilej se adopt─â un program cu revendic─âri general-democratice: vot universal, legisla╚Ťie muncitoreasc─â, drept de asociere ╚Öi de grev─â, ziua de muncp de opt ore, contract colectiv de munc─â, condamnarea oric─âror forme de antisemitism etc. ├Än perioada neutralit─â╚Ťii (1914-1916), P.S.D.R. a organizat manifesta╚Ťii ├«mpotriva intr─ârii Rom├óniei ├«n ÔÇ×r─âzboiul imperialistÔÇŁ, ╚Öi a salutat Unirea din 1918, cer├ónd ca ÔÇ×Rom├ónia nou─â de ast─âzi se devin─â Rom├ónia socialist─â de m├óineÔÇŁ. La 28 nov./11 dec. 1918, P.S.D.R. ├«╚Öi schimb─â denumirea ├«n Partidul Socialist din Rom├ónia (P.S.R.), care adopt─â un program politic, cunoscut sub numele de ÔÇ×Declara╚Ťii de principiiÔÇŁ, ├«n care ├«nscrie teza bol╚Öevic─â a ÔÇ×cuceririi puterii politice prin orice mijloace, ├«n vederea instaur─ârii dictaturii proletariatuluiÔÇŁ, preciz├ónd c─â ÔÇ×Partidul Socialist din Rom├ónia este un partid de clas─â, care, inspir├óndu-se de la ideile socialismului ╚Ötiin╚Ťific, urm─âre╚Öte desfiin╚Ťarea exploat─ârii muncii sub orice form─â prin trecerea mijloacelor de produc╚Ťie ╚Öi de schimb ├«n st─âp├ónirea societ─â╚ŤiiÔÇŁ. Din Comitetul Executiv al partidului au f─âcut parte: Ilie Moscovici, Gheorghe Cristescu, Ion C. Frimu ╚Ö.a. P.S.R. a stimulat mi╚Öc─ârile revendicative: greva muncitorilor tipografi din Bucure╚Öti (13/26 dec. 1919), greva general─â din 20-28 oct. 1920 etc. Dup─â revenirea ├«n ╚Ťar─â de la Moscova (1920) a delega╚Ťiei P.S.R. (Gh. Cristescu, Al. Dobrogeanu-Gherea, D. Fabian, E. Rozvan, C. Popovici, I. Fluera╚Ö) se convoac─â la Bucure╚Öti (30 ian.-2 febr. 1921) Consiliul General al Partidului Socialist din Rom├ónia ╚Öi a Comisiei generale a sindicatelor, la care se contureaz─â trei puncte de vedere fa╚Ť─â de problema afilierii la Interna╚Ťionala a III-a, Comunist─â: gruparea de st├ónga (comuni╚Ötii), cu 18 voturi cer afilierea imediat─â, reprezentan╚Ťii social-democra╚Ťiei (8 voturi) resping aceast─â idee ╚Öi cer afilierea la Interna╚Ťionala de la Amsterdam, iar cei situa╚Ťi pe pozi╚Ťii de centru (ÔÇ×sociali╚Ötii-unitariÔÇŁ) (12 voturi) dorind men╚Ťinerea unit─â╚Ťii de ac╚Ťiune a Partidului Socialist, propun reluarea discut─ârii afilierii ╚Öi alegerea unui Consiliu General, constituit, ├«n mod egal, din reprezentan╚Ťii tuturor celor trei puncte de vedere. Consiliul, aprob├ónd cu majoritate de voturi mo╚Ťiunea grup─ârii comuniste, hot─âr─â╚Öte convocarea Congresului general al partidului pe data de 8 mai 1921, care transform─â P.S.R. ├«n Partidul Comunist din Rom├ónia (P.C.R.). Reprezentan╚Ťii social-democra╚Ťi, adversari ai afilierii la Interna╚Ťionala a III-a, Comunist─â, p─âr─âsesc partidul. A editat publica╚Ťiile: ÔÇ×MuncaÔÇŁ (1890-1894); ÔÇ×Lumea nou─âÔÇŁ (1894-1900); ÔÇ×Rom├ónia muncitoareÔÇŁ (ian.-iun. 1902; 1905-1914); ÔÇ×Lupta zilnic─âÔÇŁ (1914-1916); ÔÇ×SocialismulÔÇŁ (1918-1921).
PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT DIN ROM├éNIA (P.S.D.R), partid creat (7-9 mai 1927) pe baza Federa╚Ťiei Partidelor Socialiste din Rom├ónia, constituit─â la r├óndul ei (19-20 iun. 1921), ├«n componen╚Ťa P.S.D. Bucovina, P.S. din Banat ╚Öi P.S. din Transilvania ╚Öi organiza╚Ťiei social-democrate din Vechiul Regat. Din momentul ├«nfiin╚Ť─ârii, P.S.D.R., ├«n programul adoptat, ╚Öi-a propus ÔÇ×desfiin╚Ťarea exploat─ârii economice, a asupririi politice ╚Öi na╚Ťionale ╚Öi a ├«napoierii culturale... prin cucerirea puterii de stat, socializarea mijloacelor de produc╚ŤieÔÇŁ, toate acestea urm├ónd s─â fie atinse pe calea reformelor, ├«ntre care pe primul loc se situa: instituirea votului universal pentru to╚Ťi cet─â╚Ťenii de la v├órsta de 20 de ani ├«n sus, numirea guvernului de c─âtre Parlament, adoptarea unui sistem de ocrotire social─â pentru muncitori, ├«nt─ârirea micilor gospod─ârii ╚Ť─âr─âne╚Öti, dezvoltarea ├«nv─â╚Ť─âm├óntului etc. ├Än febr. 1928, P.S.D.R. realizeaz─â o ├«n╚Ťelegere cu Partidul Na╚Ťional-╚Ü─âr─ânesc ├«n vederea ├«nl─âtur─ârii de la putere a liberalilor, urmat─â apoi de ├«ncheierea unui cartel electoral, ├«n vederea alegerilor parlamentare din dec. 1928, ob╚Ťin├ónd nou─â mandate de deputa╚Ťi; la alegerile parlamentare (iun. 1931 ╚Öi iul. 1932) a ob╚Ťinut ╚Öase ╚Öi, respectiv, ╚Öapte mandate de deputat. Dup─â instaurarea regimului autoritar regal (10 febr. 1938), unii dintre frunta╚Öii P.S.D.R. ader─â la acesta ╚Öi se afl─â printre semnatarii apelului de ├«nfiin╚Ťare a Partidului Frontului Rena╚Öterii Na╚Ťionale (F.R.N.); candid├ónd pe listele F.R.N. (iun. 1939), au fost ale╚Öi ├«n Parlament 14 senatori ╚Öi 11 deputa╚Ťi social-democra╚Ťi. ├Än decursul existen╚Ťei sale, a cunoscut mai multe sciziuni: ├«n 15 iul. 1928, gruparea dr. Litman Ghelerter, ╚śtefan Voitec ╚Ö.a. pune bazele Partidului Socialist al Muncitorilor din Rom├ónia, care ├«n sept. 1931 ├«╚Öi schimb─â denumirea ├«n Partidul Socialist din Rom├ónia; ├«n febr. 1933 se desprinde din P.S.D.R. gruparea Constantin Popovici, care ├«n aug. 1933, fuzioneaz─â cu Partidul Socialist Independent din Rom├ónia, sub numele de Partidul Socialist Unitar. Aderarea unor lideri ai P.S.D.R. la regimul lui Carol al II-lea a provocat declan╚Öarea unei greve crize de partid; ├«n 1943 se constituie un nou Comitet Executiv al P.S.D.R., condus de Constantin-Titel Petrescu. Implic├óndu-se ├«n ac╚Ťiunile de scoatere a Rom├óniei din r─âzboi, P.S.D.R. ├«ncheie (1 mai 1944) cu P.C.R. un acord privind crearea Frontului Unic Muncitoresc, iar la 20 iun. particip─â la constituirea Blocului Na╚Ťional-Democratic, cu reprezentan╚Ťii P.N.╚Ü., P.N.L. ╚Öi P.C.R., care prevedea desprinderea de Reich, al─âturarea la Na╚Ťiunile Unite ╚Öi restabilirea democra╚Ťiei; ├«n oct. 1944, a aderat la Frontul Na╚Ťional Democrat. P.S.D.R. a de╚Ťinut c├óteva portofolii ├«n guvernele care s-au succedat la c├órma ╚Ť─ârii dup─â 23 aug. 1944. ├Än condi╚Ťiile cre╚Öterii presiunilor Moscovei de a instaura c├ót mai grabnic un regim comunist ├«n Rom├ónia, are loc Conferin╚Ťa P.S.D.R. (1-2 dec. 1945), care adopt─â rezolu╚Ťia propus─â de grupul C. Titel-Petrescu, pre╚Öedintele partidului, potrivit c─âreia se preconiza prezentarea separat─â a P.S.D.R. la viitoarele alegeri (nu pe liste ale F.N.D., cum propuseser─â comuni╚Ötii). Congresul al XVII-lea extraordinar al P.S.D.R. (10 mart. 1946) hot─âr─â╚Öte cu majoritate de voturi participarea la alegerile parlamentare din nov. 1946 ├«n bloc cu celelalte forma╚Ťiuni politice reprezentate ├«n F.N.D. Are loc scindarea partidului, gruparea condus─â de C. Titel-Petrescu, exclus─â din partid (16 mart. 1946), care ├«nfiin╚Ťeaz─â, la 9 mai, Partidul Social-Democrat Independent. Aripa procomunist─â din P.S.D.R. ├«╚Öi asigur─â controlul deplin asupra partidului. La alegerile parlamentare (nov. 1946), P.S.D.R., candid├ónd pe listele Blocului Partidelor Democrate, ob╚Ťine 81 mandate de deputa╚Ťi, primind ├«n noul guvern patru ministere ╚Öi trei subsecretariate de stat. La 23 febr. 1948, are loc fuziunea P.S.D.R. cu P.C.R., pun├óndu-se astfel bazele Partidului Muncitoresc Rom├ón, fapt care a marcat sf├ór╚Öitul existen╚Ťei de sine st─ât─âtoare a P.S.D.R. ├Äncep├ónd din mart. 1948, liderii partidului sunt aresta╚Ťi ╚Öi ├«ntemni╚Ťa╚Ťi. Re├«nfiin╚Ťat la 18 ian. 1990, sub numele de Partidul Social Democrat Rom├ón de c─âtre un grup de ini╚Ťiativ─â, condus de Adrian Dumitriu, fostul secretar general al Partidului Social-Democrat Independent. La alegerile legislative (20 mai 1990), P.S.D.R. a participat cu liste proprii, ob╚Ťin├ónd dou─â mandate ├«n Adunarea Deputa╚Ťilor, iar ├«n Senat nici un mandat, ├«ntruc├ót nu a ├«ntrunit num─ârul de voturi necesare. A participat (15 dec. 1990), al─âturi de P.N.╚Ü.-C.D., P.N.L., P.E.R. ╚Öi U.D.M.R., la constituirea Conven╚Ťiei Na╚Ťionale pentru Instaurarea Democra╚Ťiei (C.N.I.D.), iar la 26 nov. 1991, la formarea Conven╚Ťiei Democratice din Rom├ónia, pe listele c─âreia ├«n alegerile legislative (27 sept. 1992) a ob╚Ťinut 10 mandate de deputa╚Ťi ╚Öi un mandat de senator. ├Än 7-9 mart. 1991, a avut loc primul Congres al Partidului care a adoptat Statutul (care a suferit unele modific─âri la Congresele II (10-12 dec. 1993) ╚Öi III (14-15 iun. 1997)) ╚Öi Programul care, ├«n linii mari, relua unele prevederi din Programul provizoriu, cum sunt: pluralismul politic, organizarea de alegeri libere, separarea puterilor ├«n stat, egalitate ├«n fa╚Ťa legii, asigurarea drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor cet─â╚Ťene╚Öti, restructurarea economiei na╚Ťionale etc. Respingerea de c─âtre conducerea C.D.R. a propunerii P.S.D.R. de reorganizare a alian╚Ťei, ├«n sensul ca forma╚Ťiunile civice s─â nu mai participe la luarea deciziilor. ceea ce ar fi avut drept consecin╚Ť─â diminuarea rolului de hegemon al P.N.╚Ü.-C.D. ├«n C.D.R., a determinat hot─âr├órea Consiliului Na╚Ťional (15 fenr. 1995) de ie╚Öire a P.S.D.R. din alian╚Ť─â. La 27 sept. 1995 a ├«ncheiat cu Partidul Democrat Uniunea Social Democrat─â (U.S.D.), cu scopul prezent─ârii de liste comune la alegerile locale ╚Öi parlamentare ╚Öi sus╚Ťinerea unui candidat unic la pre╚Öeden╚Ťie, ├«n persoana lui Petre Roman, pre╚Öedintele Partidului Democrat. U.S.D. s-a plasat pe locul trei, dup─â P.D.S.R. ╚Öi C.D.R., ├«n alegerile locale, ob╚Ťin├ónd pentru primari (16,08$ din mandate), pentru consiliile locale (14,96% din mandate), iar pentru consiliile jude╚Ťene (11,64% din mandate). ├Än turul doi al alegerilor pentru Prim─âria General─â a Capitalei, U.S.D. a sus╚Ťinut candidatul C.D.R., Victor Ciorbea. La alegerile legislative (3 nov. 1996), U.S.D. a ob╚Ťinut 12,93% din voturi pentru Senat, astfel c─â P.S.D.R. i-a revenit 10 mandate de deputat ╚Öi unul de senator. Candidatul U.S.D. pentru pre╚Öeden╚Ťie, Petre Roman s-a plasat pe locul al treilea (din 16 candida╚Ťi la func╚Ťia de pre╚Öedinte), cu 20,54% din voturi. ├Än guvernele de coali╚Ťie C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R. (Victor Ciorbea, Radu Vasile ╚Öi Mugur Is─ârescu), P.S.D.R. a de╚Ťinut portofoliul Ministerului Muncii ╚Öi Protec╚Ťiei Sociale. Printr-o hot─âr├óre a Consiliului Na╚Ťional al P.S.D.R. (13 mai 1999) se denun╚Ť─â unilateral alian╚Ťa dintre cele dou─â partide ÔÇô U.S.D. La congresul partidului (16 oct. 1999), ├«n condi╚Ťiile retragerii lui Sergiu Cunescu din func╚Ťia de pre╚Öedinte al P.S.D.R., au loc alegeri pentru conducerea partidului, la care candideaz─â Alexandru Athanasiu (adept al r─âm├ónerii ╚Öi p─âstrarea individualit─â╚Ťii partidului) ╚Öi Emil Putin (adept al ie╚Öirii de la guvernare ╚Öi fuziunii cu Ap.R.). Primul a ie╚Öit, la limit─â, victorios, iar grupul condus de Emil Putin a demisionat ├«n bloc ╚Öi s-a ├«nscris ├«n Ap.R. Un grup de fo╚Öti membri membri ai Partidului Democrat Agrar din Rom├ónia, ├«n frunte cu Victor Surdu, intr─â ├«n r├óndurile P.S.D.R. (27 ian. 2000). La scurt─â vreme fostul lider al P.D.A.R., demisioneaz─â, dup─â e╚Öecul suferit la alegerile pentru func╚Ťia de primar general al Capitalei (iun. 2000), dar ╚Öi nemul╚Ťumit de ├«nceperea de c─âtre conducerea P.S.D.R. a negocierilor cu alte partide din st├ónga e╚Öichierului politic: P.D.S.R., P.D., Ap.R.; La 22 iul. 2000 are loc fuziunea prin absorb╚Ťie a Partidului Socialist. La 7 sept. 2000 semneaz─â cu P.D.S.R. dou─â protocoale: primul prevedea aderarea P.S.D.R. la Polul Democrat Social din Rom├ónia, iar al doilea se referea la crearea grupului parlamentar P.S.D.R.-P.D.S.R. dup─â alegerile parlamentare ╚Öi fuziunea celor dou─â partide ├«n prima jum─âtate a anului 2001, sub denumirea de Partidul Social Democrat. Particip├ónd pe listele Polului Democrat Social din Rom├ónia, P.S.D.R. a ob╚Ťinut ╚Öapte mandate de deputa╚Ťi ╚Öi dou─â de senatori, precum ╚Öi un portofoliu ├«n guvernul Adrian N─âstase. Membru al Interna╚Ťionalei Socialiste (din 1996). ├Än urma Congresului de fuziune (16 iun. 2001) a P.D.S.R. ╚Öi P.S.D.R. se creeaz─â Partidul Social Democrat; se adopt─â Statutul ╚Öi Programul noului partid; pre╚Öedinte Adrian N─âstase. Pre╚Öedin╚Ťi: Gheorghe Grigorovici (1936-1938); Constantin Titel-Petrescu (1943-1946); Sergiu Cunescu (1991-1999). Alexandru Athanasiu (1999-2001). A editat publica╚Ťiile: ÔÇ×SocialismulÔÇŁ (1927-1933); ÔÇ×Lumea nou─âÔÇŁ (1933-1940); ÔÇ×LibertateaÔÇŁ (1944-1948); ÔÇ×LuminaÔÇŁ (1990-1995).
Republica Popular─â Democrat─â Coreean─â 1. ╚Üar─â situat─â ├«n partea de N a Pen. Coreea; 122,4 mii km2; 22,4 mil. loc. (1989). Limba oficial─â: coreeana. Cap.: Phenian (Pyăĺngyang). Ora╚Öe pr.: Hamh┼şng, Chăĺngjin, Wăĺnsan, Kaesăĺng. Este ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n nou─â prov., un district special ╚Öi trei ora╚Öe speciale. Expl. de c─ârbuni (52 mil. t, 1987), min. de fier (3,2 mil. t, 1987), cupru, plumb (110 mii t, 1987), zinc (225 mii t, 1987), wolfram, argint, aur (5.000 kg, 1987), magnezit (2 mil. t, 1987), fosfa╚Ťi, sare, grafit. Ind. ╚Ť─ârii produce energie electric─â (50 miliarde kWh, 1986), o╚Ťel (4,3 mil. t, 1987), font─â (5,8 mil. t, 1987), utilaje ind., material feroviar, tractoare, aparataj electrotehnic, ├«ngr─â╚Ö─âminte chimice, textile, ciment (7,8 mil. t, 1987), celuloz─â ╚Öi h├«rtie, conserve de pe╚Öte ╚Ö.a. Pe terenurile arabile (20% din suprafa╚Ťa ╚Ť─ârii) se cultiv─â orez (6,4 mil. t, 1989), ov─âz, gr├«u (900 mii t, 1989), porumb (3 mil. t, 1989), soia, cartofi (2 mil. t, 1989), bumbac, tutun ╚Ö.a. Se cresc bovine (1,3 mil. capete, 1989), porcine (3,1 mil. capete, 1989), ovine, viermi de m─âtase. Pescuit: 1,7 mil. t (1988). C. f.: 10,5 mii km. C─âi rutiere: 22.000 km. Flota maritim─â comercial─â: 581,7 mii t (1988). Moneda: 1 won = 100 chon. Export─â metale feroase ╚Öi neferoase, produse agricole, min., produse chimice, ma╚Öini ╚Öi utilaje ╚Ö.a. ╚Öi import─â echipament ind., produse chimice, carburan╚Ťi, produse agricole ╚Ö.a. ÔÇô Istoric. La 25 iun. 1950 armata nord-coreean─â a atacat Coreea de Sud, care a primit imediat asisten╚Ť─â O.N.U. (├«n primul r├«nd sprijinul S.U.A.). R.P. Chinez─â a acordat ajutor militar R.P.D.C.; la 27 iul. 1953 s-a ├«ncheiat armisti╚Ťiul de la Panmunjon, care a restabilit situa╚Ťia anterioar─â. ├Än repetate r├«nduri R.P.D.C. a prezentat propuneri concrete menite s─â duc─â la reunificarea pa╚Önic─â a Coreei. For╚Ťa conduc─âtoare ├«n stat este Partidul Muncii din Coreea (P.M.C., creat ├«n 1946, prin unificarea Partidului Comunist cu Noul Partid Popular); cu el colaboreaz─â celelalte partide politice (Partidul Tinerilor Prieteni, Partidul Democratic). Secretar general al C.C. al P.M.C. (din 1960; ├«ntre 1949 ╚Öi 1960, pre╚Öedinte) ╚Öi pre╚Öedinte al ╚Ť─ârii (din 1972), este Kim Ir Sen. Puterea executiv─â este de╚Ťinut─â de pre╚Öedinte, iar cea legislativ─â de Adunarea Popular─â Suprem─â. 2. Str├«mtoarea Coreii, str. ├«ntre Pen. C. ╚Öi ins. japoneze Goto, Khy┼źsh┼ź ╚Öi Honsh┼ź, care leag─â M. Chinei de Est cu M. Japoniei. L─â╚Ťime max.: 180 km; ad. min.: 73 m. Arh. Tsushima o desparte ├«n dou─â.
DEMO- ÔÇ×popor, popula╚Ťie, colectivitateÔÇŁ. ÔŚŐ gr. demos ÔÇ×popula╚Ťie, poporÔÇŁ > fr. demo-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. demo-. Ôľí ~crat (v. -crat), s. m. ╚Öi f., (adept) al democra╚Ťiei; ~cra╚Ťie (v. -cra╚Ťie), s. f., form─â politic─â de organizare a societ─â╚Ťii, ├«n care puterea este exercitat─â de masele populare; ~fobie (v. -fobie), s. f., team─â patologic─â de aglomera╚Ťiile de oameni; ~graf (v. -graf), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n demografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplin─â social─â care studiaz─â statistic fenomenele ╚Öi procesele din cadrul colectivit─â╚Ťilor umane; ~logie (v. -logie1), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â crea╚Ťiile ╚Öi tradi╚Ťiile populare; sin. demopsihologie; ~metrie (v. -metrie1), s. f., demografie teoretic─â; ~psihologie (v. psiho-, v. -logie1), s. f., demologie*; ~scopie (v. -scopie), s. f., disciplin─â care are ca obiect cunoa╚Öterea opiniei publice prin mijloace statistice; ~tehnografie (v. tehno-, v. -grafie), s. f., tehnic─â a descrierii fenomenelor folclorice.

Democrat dex online | sinonim

Democrat definitie

Intrare: democrat (adj.)
democrat adjectiv
  • silabisire: -crat
Intrare: democrat (s.m.)
democrat substantiv masculin
  • silabisire: -crat