Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru democra╚Ťie

democra╚Ťie sf [At: (a. 1645), HERODOT, 325 / V: (├«nv) ~a╚Ťi[1], ~atie, ~╚Ťiune, di~ / Pl: ~ii / E: fr d├ęmocratie, cf gr ╬┤╬Ě╬╝╬┐╬║¤ü╬▒¤ä߯Ě╬▒] 1 Form─â de organizare ╚Öi de conducere politic─â a societ─â╚Ťii, bazat─â pe principiul exercit─ârii puterii de c─âtre popor. 2 (├Äs; iuz) ~ socialist─â Form─â de organizare politic─â a societ─â╚Ťii caraterizat─â prin participarea poporului la conducerea societ─â╚Ťii ╚Öi bazat─â pe proprietatea social─â asupra mijloacelor de produc╚Ťie. 3 (├Äs) ~ intern─â de partid Parte integrant─â a centralismului democratic, caracteristic─â partidului marxist-leninist, potrivit c─âreia membrii partidului aveau dreptul de a participa efectiv la rezolvarea problemelor legate de politica partidului ╚Öi de via╚Ťa intern─â de partid. 4 Concep╚Ťie politic─â potrivit c─âreia puterea trebuie s─â fie exercitat─â de c─âtre popor.
DEMOCRA╚Ü├ŹE, democra╚Ťii, s. f. Form─â de guvernare ├«n care suprema╚Ťia apar╚Ťine poporului ÔÇô Din fr. d├ęmocratie.
DEMOCRA╚Ü├ŹE, democra╚Ťii, s. f. Form─â de organizare ╚Öi de conducere a unei societ─â╚Ťi, ├«n care poporul ├«╚Öi exercit─â (direct sau indirect) puterea. ÔÇô Din fr. d├ęmocratie.
DEMOCRA╚Ü├ŹE, democra╚Ťii, s. f. Form─â de organizare a statului ├«n care puterea este exercitat─â de popor; ea este indisolubil legat─â de dictatura clasei ├«n m├«na c─âreia se g─âse╚Öte puterea de stat, ceea ce determin─â natura or├«nduirii respective. ÔŚŐ Democra╚Ťie sovietic─â (sau socialist─â) = form─â superioar─â de organizare a statului (realizat─â ├«n U.R.S.S.), ├«n care puterea apar╚Ťine poporului muncitor care ╚Öi-o exercit─â prin Sovietele de deputa╚Ťi; ea ├«ndepline╚Öte func╚Ťiile dictaturii proletariatului, conduc├«nd masele muncitoare ├«n lupta pentru construirea comunismului. Expresia consecvent─â p├«n─â la cap─ât a democratismului socialist este democra╚Ťia sovietic─â, cea mai ├«nalt─â form─â a democra╚Ťiei, democra╚Ťia ├«ntregului popor. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 526. Crearea unit─â╚Ťii politice ╚Öi morale a societ─â╚Ťii sovietice constituie una din cele mai m─âre╚Ťe cuceriri ale democra╚Ťiei sovietice. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 388, 1/5. Democra╚Ťie popular─â = form─â de organizare a statului ap─ârut─â ├«ntr-o serie de ╚Ť─âri din Europa ╚Öi din Asia ├«n urma victoriilor istorice ale Uniunii Sovietice ├«n cel de-al doilea r─âzboi mondial ╚Öi a mi╚Öc─ârii de eliberare a poporului; ea ├«ndepline╚Öte func╚Ťiile dictaturii proletariatului ├«n perioada de trecere de la capitalism la socialism. Regimul nostru de democra╚Ťie popular─â dob├«nde╚Öte pe zi ce trece o baz─â tot mai trainic─â. El ├«ndepline╚Öte cu succes func╚Ťiile dictaturii proletariatului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 308. Partidul a condus victorios pe oamenii muncii ├«n lupta pentru r─âsturnarea puterii exploatatorilor, pentru f─âurirea regimului de democra╚Ťie popular─â. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2757. Democra╚Ťie burghez─â (sau capitalist─â) = form─â de organizare a statului ├«n care parlamentarismul constituie o acoperire a domina╚Ťiei clasei capitaliste asupra oamenilor muncii. Democra╚Ťie intern─â de partid = principiu organizatoric al partidelor comuniste ╚Öi muncitore╚Öti care asigur─â dreptul masei membrilor de partid de a participa efectiv la rezolvarea tuturor problemelor ├«n leg─âtur─â cu politica partidului ╚Öi cu via╚Ťa de partid, de a alege organele de conducere ╚Öi de a controla activitatea lor, de a desf─â╚Öura larg critica ╚Öi autocritica ╚Öi contribuie la ├«nt─ârirea leg─âturii partidului cu masele; el este o parte component─â a centralismului democratic. Democra╚Ťia intern─â de partid creeaz─â condi╚Ťiile dezvolt─ârii activit─â╚Ťii ╚Öi ini╚Ťiativei organiza╚Ťiilor ╚Öi ale membrilor de partid, ale r─âspunderii lor fa╚Ť─â de soarta politicii partidului. SC├ÄNTEIA, 1954, nr. 3101. Democra╚Ťie intern─â (p. ext. ├«n sistemul de organizare al organiza╚Ťiilor de mas─â). Critica ╚Öi autocritica au contribuit la ├«nt─ârirea conducerii gospod─âriilor colective, la ├«nt─ârirea democra╚Ťiei interne. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 624. Desf─â╚Öurarea alegerilor trebuie s─â contribuie ├«n acela╚Öi timp la ├«nt─ârirea ╚Öi dezvoltarea la un nivel mai mare a democra╚Ťiei muncitore╚Öti ├«n sindicate. SC├ÄNTEIA, 1949, nr. 1321.
SOCIAL-DEMOCRA╚Ü├ŹE s. f. Curent politic ├«n mi╚Öcarea muncitoreasc─â interna╚Ťional─â, care preconizeaz─â realizarea socialismului pe calea reformelor, neg├«nd necesitatea luptei revolu╚Ťionare ╚Öi a dictaturii proletariatului.
democra╚Ť├şe (-mo-cra-) s. f., art. democra╚Ť├şa, g.-d. art. democra╚Ť├şei; pl. democra╚Ť├şi, art. democra╚Ť├şile
soci├íl-democra╚Ť├şe (-ci-al, -mo-cra-) s. f., art. soci├íl-democra╚Ť├şa, g.-d. soci├íl-democra╚Ť├şi, art. soci├íl-democra╚Ť├şei
democra╚Ť├şe s. f. (sil. -cra-), art. democra╚Ť├şa, g.-d. art. democra╚Ť├şei; pl. democra╚Ť├şi, art. democra╚Ť├şile
DEMOCRA╚Ü├ŹE s.f. Form─â de organizare ╚Öi conducere politic─â a societ─â╚Ťii ├«n care puterea suprem─â este exercitat─â de popor. [Gen. -iei, var. democra╚Ťiune s.f. / < fr. d├ęmocratie, it. democrazia, cf. gr. demokratia < demos ÔÇô popor, kratos ÔÇô putere].
DEMOCRA╚Ü├ŹE s. f. form─â de organizare politic─â a societ─â╚Ťii care proclam─â principiul de╚Ťinerii puterii de c─âtre popor. ÔŚŐ ~ sclavagist─â = tip de democra╚Ťie ├«n care puterea era exercitat─â de st─âp├ónii de sclavi; ~ burghez─â = form─â specific─â or├ónduirii capitaliste, prin care se ├«ncearc─â s─â se asigure libertatea ╚Öi egalitatea general─â a cet─â╚Ťenilor ├«n fa╚Ťa legilor; ~ popular─â = form─â de democra╚Ťie ap─ârut─â ├«ntr-o serie de ╚Ť─âri din Europa ╚Öi Asia, dup─â cel de-al doilea r─âzboi mondial, ├«n care puterea apar╚Ťine clasei muncitoare ├«n alian╚Ť─â cu ╚Ť─âr─ânimea ╚Öi alte categorii de oameni ai muncii; ~ intern─â de partid = principiu organizatoric al partidului marxist-leninist potrivit c─âruia to╚Ťi membrii s─âi ar avea dreptul de a participa efectiv la rezolvarea problemelor legate de politica partidului ╚Öi de via╚Ťa intern─â de partid; ~ economic─â = democra╚Ťie care presupune participarea sistematic─â direct─â sau prin reprezentan╚Ťi (inclusiv manageri), liber ╚Öi expres ale╚Öi ai poporului, la conducerea ╚Öi realizarea procesului de produc╚Ťie, reparti╚Ťie ╚Öi schimb la toate nivelurile economiei. (< fr. d├ęmocratie, gr. demokratia)
democra╚Ť├şe (democra╚Ť├şi), s. f. ÔÇô Form─â de organizare ╚Öi conducere a unei societ─â╚Ťi ├«n care poporul ├«╚Öi exercit─â direct puterea. Fr. d├ęmocratie, ╚Öi ├«nainte (sec. XVIII) din gr. ╬┤╬Ě╬╝╬┐¤░¤ü╬▒¤ä╬Á╬»╬▒ (GaÔÇÖldi 172). ÔÇô Der. (din fr.) democrat, adj.; democratic, adj.; democratiza, vb.
DEMOCRA╚Ü├ŹE ~i f. 1) Form─â de organizare ╚Öi de conducere politic─â a societ─â╚Ťii, care proclam─â suveranitatea poporului. 2) Form─â de guvernare a statului, bazat─â pe separa╚Ťia puterilor ╚Öi pe votul universal. 3) Stat c─âruia ├«i este proprie o astfel de organizare. 4) Metod─â de conducere a unui colectiv, care asigur─â participarea tuturor membrilor la luarea deciziilor importante. [Art. democra╚Ťia; G.-D. democra╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<fr. d├ęmocratie
democra╚Ťie f. guvern ├«n care poporul e suveran: Fran╚Ťa modern─â e o democra╚Ťie.
*democra╚Ť├şe f. (vgr. demokrat├şa, d. demos, popor ╚Öi kratos, putere. V. aristocra╚Ťie). Societate ├«n care guverneaz─â poporu ├«ntreg: Pericle organiz─â democra╚Ťia la Atena. Poporu, clasele populare. ÔÇô Democra╚Ťia poate deveni u╚Öor demagogie, ce─şa ce se ├«nt├«mpl─â ╚Öi des. Ia trebuie s─â fie posibilitatea de a da fie-c─âru─şa locu care i se cuvine dup─â munc─â (merit, valoare).
DEMO- ÔÇ×popor, popula╚Ťie, colectivitateÔÇŁ. ÔŚŐ gr. demos ÔÇ×popula╚Ťie, poporÔÇŁ > fr. demo-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. demo-. Ôľí ~crat (v. -crat), s. m. ╚Öi f., (adept) al democra╚Ťiei; ~cra╚Ťie (v. -cra╚Ťie), s. f., form─â politic─â de organizare a societ─â╚Ťii, ├«n care puterea este exercitat─â de masele populare; ~fobie (v. -fobie), s. f., team─â patologic─â de aglomera╚Ťiile de oameni; ~graf (v. -graf), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n demografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplin─â social─â care studiaz─â statistic fenomenele ╚Öi procesele din cadrul colectivit─â╚Ťilor umane; ~logie (v. -logie1), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â crea╚Ťiile ╚Öi tradi╚Ťiile populare; sin. demopsihologie; ~metrie (v. -metrie1), s. f., demografie teoretic─â; ~psihologie (v. psiho-, v. -logie1), s. f., demologie*; ~scopie (v. -scopie), s. f., disciplin─â care are ca obiect cunoa╚Öterea opiniei publice prin mijloace statistice; ~tehnografie (v. tehno-, v. -grafie), s. f., tehnic─â a descrierii fenomenelor folclorice.

Democra╚Ťie dex online | sinonim

Democra╚Ťie definitie

Intrare: democra╚Ťie
democra╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -cra-