Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru demobilizator

demobilizator, ~oare a [At: SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2669 / Pl: ~i, ~o├íre / E: demobiliza + -tor] 1 Care las─â la vatr─â trupele. 2 Care trece o armat─â ├«n stare de pace. 3-4 Care sl─âbe╚Öte for╚Ťa combativ─â ╚Öi tenacitatea cuiva. 5 Descurajant.
DEMOBILIZAT├ôR, -O├üRE, demobilizatori, -oare, adj. Care demobilizeaz─â (2); descurajant. ÔÇô Demobiliza + suf. -tor.
DEMOBILIZAT├ôR, -O├üRE, demobilizatori, -oare, adj. Care demobilizeaz─â (2); descurajant. ÔÇô Demobiliza + suf. -tor.
DEMOBILIZAT├ôR, -O├üRE, demobilizatori, -oare, adj. Care sl─âbe╚Öte for╚Ťa combativ─â, vigilen╚Ťa, tenacitatea cuiva (├«n ├«ndeplinirea unei sarcini sau a unui scop); descurajator. Tendin╚Ťa de a l─âsa ca lucrurile s─â mearg─â de la sine este demobilizatoare ╚Öi oportunist─â. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2669.
demobilizatór adj. m., pl. demobilizatóri; f. sg. și pl. demobilizatoáre
demobilizat├│r adj. Ôćĺ mobilizator
DEMOBILIZATÓR adj. v. demoralizant, demoralizator, deprimant, descurajant, descurajator.
Demobilizator Ôëá mobilizator
DEMOBILIZATÓR, -OÁRE adj. Care demobilizează (2); descurajant. [< demobiliza + -tor].
DEMOBILIZAT├ôR, -O├üRE adj. care demobilizeaz─â (2); descurajant. (< fr. d├ęmobilisateur)
DEMOBILIZAT├ôR ~o├íre (~├│ri, ~o├íre) Care demobilizeaz─â; ├«n stare s─â demobilizeze. Ac╚Ťiune ~oare. /a demobiliza + suf. ~tor
demobilizator adj. v. DEMORALIZANT. DEMORALIZATOR. DEPRIMANT. DESCURAJANT. DESCURAJATOR.

Demobilizator dex online | sinonim

Demobilizator definitie

Intrare: demobilizator
demobilizator adjectiv