demistificare definitie

15 definiții pentru demistificare

demistifica vt [At: FLACĂRA, 1975, nr. 48, 14 / Pzi: demistífic / E: fr démystifier] 1 A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mistificator Si: a demitiza (3). 2 A dezvălui. 3 A demasca (3-4).
demistificáre sf [At: CONTEMP., S. II, 1975, nr. 1432, 3/4 / Pl: ~cắri / E: demistifica] 1 Pierdere a caracterului mistificator al unui lucru, al unei idei etc. Si: demistificat1 (1), demitizare (3). 2 Dezvăluire. 3 Demascare (2).
DEMISTIFICÁ, demistífic, vb. I. Tranz. A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mistificator. ♦ A demitiza. – După fr. démystifier.
DEMISTIFICÁRE, demistificări, s. f. Acțiunea de a demistifica și rezultatul ei. – V. demistifica.
DEMISTIFICÁ, demistífic, vb. I. Tranz. A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mistificator. ♦ A demitiza. – După fr. démystifier.
DEMISTIFICÁRE, demistificări, s. f. Acțiunea de a demistifica și rezultatul ei. – V. demistifica.
*demistificá (a ~) vb., ind. prez. 3 demistífică
demistificá vb., ind. prez.1 sg. demistífic, 3 sg. și pl. demistífică
demistificáre s. f., pl. demistificări
DEMISTIFICÁ vb. a demitiza.
DEMISTIFICÁRE s. demitizare.
DEMISTIFICÁ vb. I. tr. A înlătura o mistificare, o eroare, o minciună. [Cf. it. demistificare, fr. démystifier].
DEMISTIFICÁRE s.f. Acțiunea de a demistifica și rezultatul ei. [< demistifica].
DEMISTIFICÁ vb. tr. a înlătura o mistificare, o minciună. ◊ a demitiza. (după fr. démystifier)
A DEMISTIFICÁ demistífic tranz. 1) (lucruri, idei etc.) A face să-și piardă caracterul mistificator. 2) (mituri, erori etc.) A face să nu mai existe; a demitiza; a spulbera; a risipi. /<fr. démystifier

demistificare dex

Intrare: demistifica
demistifica verb grupa I conjugarea I
Intrare: demistificare
demistificare substantiv feminin