Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru delir

del├şr sn [At: DEX / Pl: ~uri / E: fr d├ęlir, lat delirum] 1 Tulburare patologic─â a con╚Ötiin╚Ťei, manifestat─â prin aiur─âri, halucina╚Ťii etc. 2 (Fig) Exaltare. 3 (Fig) Frenezie. 4 (Fig) Entuziasm excesiv.
DEL├ŹR, deliruri, s. n. 1. Tulburare a con╚Ötiin╚Ťei, manifestat─â prin halucina╚Ťii, aiur─âri, iluzii etc., ├«nt├ólnit─â ├«n unele boli mintale, ├«n st─âri febrile etc. 2. Fig. Stare de exaltare, de extaz, de frenezie; entuziasm excesiv. ÔÇô Din fr. d├ęlire.
DEL├ŹR, deliruri, s. n. 1. Tulburare a con╚Ötiin╚Ťei, manifestat─â prin halucina╚Ťii, aiur─âri, iluzii etc., ├«nt├ólnit─â ├«n unele boli mintale, ├«n st─âri febrile etc. 2. Fig. Stare de exaltare, de extaz, de frenezie; entuziasm excesiv. ÔÇô Din fr. d├ęlire.
DEL├ŹR s. n. 1. R─ât─âcire sau tulburare a con╚Ötiin╚Ťei, manifestat─â prin halucina╚Ťii, aiur─âri etc., caracteristic─â bolilor mintale, bolilor infec╚Ťioase ╚Öi otr─âvirilor. Dar e╚Öti bolnav─â, fat─â... Vorbe╚Öti singur─â prin s─âli ca ├«ntr-un delir. CAMIL PETRESCU, T. III 338. Are friguri... e ├«n delir. EMINESCU, N. 80. 2. Fig. Stare de exaltare, entuziasm excesiv, extaz, frenezie. Al meu suflet vorbi c├«nd nu putu ├Än el s─â mai ├«nece delirul pasiunii. MACEDONSKI, O. II 209. Tot focul amorului t├«n─âr, tot delirul june╚Ťei cei mai ├«nflorite le-am cheltuit. NEGRUZZI, S. I 55.
del├şr s. n., pl. del├şruri
del├şr s. n., pl. del├şruri
DEL├ŹR s. (MED.) aiurare, aiureal─â, delirare, (├«nv. ╚Öi reg.) b├óiguial─â, b├óiguire. (~ ul unui bolnav febril.)
DEL├ŹR s.n. 1. Tulburare patologic─â a con╚Ötiin╚Ťei, manifestat─â prin aiur─âri, halucina╚Ťii etc. 2. (Fig.) Exaltare, extaz; frenezie; entuziasm excesiv. [Pl. -uri, -re. / < fr. d├ęlire, it. delirio, lat. delirium].
DEL├ŹR s. n. 1. tulburare patologic─â a con╚Ötiin╚Ťei, manifestat─â prin aiur─âri, halucina╚Ťii etc. 2. (fig.) exaltare, extaz, frenezie, entuziasm excesiv. (< fr. d├ęlire, lat. delirium)
DEL├ŹR ~uri n. 1) Stare a unui bolnav (mintal sau cu febr─â mare), caracterizat─â prin tulburarea con╚Ötiin╚Ťei, halucina╚Ťii ╚Öi aiureal─â. 2) fig. Stare de exaltare, cauzat─â de emo╚Ťii sau pasiuni puternice; entuziasm exuberant. /<fr. d├ęlire
delir m. 1. mintea r─ât─âcit─â de boal─â; 2. fam. turburare sufleteasc─â violent─â, entuziasm excesiv.
*del├şr, n. pl. ur─ş (fr. d├ęlire, d. lat. delirium). A─şurare, r─ât─âcire de spirit produs─â de boal─â. Fig. Mare agita╚Ťiune a spiritulu─ş cauzat─â de pasiun─ş: deliru ambi╚Ťiuni─ş. Entusiasm, pornire. Delir tremur─âtor (lat. delirium tremens), tremurarea membrelor la be╚Ťiv─ş ╚Öi agitarea spiritulu─ş lor.
DELIR s. (MED.) aiurare, aiureală, delirare, (înv. și reg.) bîiguială, bîiguire. (~ unui bolnav febril.)
DEL├ŹR (< fr., lat.) s. n. 1. (PSIH.) Transformare semnificativ─â a rela╚Ťiilor individului cu lumea, concretizat─â prin crearea unui univers propriu, total deosebit de al semenilor s─âi, dar care, pentru el, are astfel de tr─âs─âturi obiective ├«nc├ót ├«i satisface convingerile ╚Öi ├«i orienteaz─â comportamentul; este ├«nso╚Ťit de percep╚Ťii patologice (pseudoconstat─âri, halucina╚Ťii) ╚Öi are modalit─â╚Ťi diverse de manifestare (d. pasional, d. de persecu╚Ťie, d. justi╚Ťiar, d. de imagina╚Ťie, d. artistic etc.). 2. (NEUROL.) Stare de confuzie mental─â ├«nso╚Ťit─â de tulbur─âri de percep╚Ťie a lumii exterioare ╚Öi de excita╚Ťii psihomotorii. 3. Fig. Exaltare, extaz, frenezie; entuziasm excesiv.

Delir dex online | sinonim

Delir definitie

Intrare: delir
delir substantiv neutru
delir