delimitativ definitie

10 definiții pentru delimitativ

delimitatív, ~ă a [At: HASDEU, I. C. I, 56 / Pl: ~i, ~e / E: delimita + -tiv] (Rar) 1-2 Care delimitează (1-2) Si: delimitator (1-2).
DELIMITATÍV, -Ă, delimitativi, -e, adj. (Rar) Care delimitează, care servește pentru a delimita; delimitator. – Delimita + suf. -ativ.
DELIMITATÍV, -Ă, delimitativi, -e, adj. (Rar) Care delimitează, care servește pentru a delimita; delimitator. – Delimita + suf. -ativ.
delimitatív (rar) adj. m., pl. delimitatívi; f. delimitatívă, pl. delimitatíve
delimitatív adj. → limitativ
DELIMITATÍV adj. delimitator, limitativ, restrictiv. (Element ~.)
DELIMITATÍV, -Ă adj. (Rar) Care delimitează, care servește pentru a delimita; delimitator. [Cf. fr. delimitatif].
DELIMITATÍV, -Ă adj. care delimitează, care servește pentru a delimita; delimitator. (< fr. délimitatif)
DELIMITATÍV ~ă (~i, ~e) rar Care delimitează. /a delimita + suf. ~ativ
DELIMITATIV adj. delimitator, limitativ, restrictiv. (Element ~.)

delimitativ dex

Intrare: delimitativ
delimitativ adjectiv