delicvescent definitie

10 definiții pentru delicvescent

delicvescént, ~ă a [At: MARIN, PR. I, 231/16 / S și: ~cue~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr deliquescens, lat deliquescens] (D. substanțe chimice) Care absoarbe vaporii de apă din atmosferă până la solubilizare.
DELICVESCÉNT, -Ă, delicvescenți, -te, adj. (Despre substanțe chimice) Care absoarbe vaporii de apă din atmosferă până la solubilizare. – Din fr. déliquescent, lat. deliquescens.
DELICVESCÉNT, -Ă, delicvescenți, -te, adj. (Despre substanțe chimice) Care absoarbe vaporii de apă din atmosferă până la solubilizare. – Din fr. déliquescent, lat. deliquescens.
DELICVESCÉNT, -Ă, delicvescenți, -te, adj. (Despre substanțe chimice) Care intră în soluții prin absorbție de vapori de apă din atmosferă.
delicvescént adj. m., pl. delicvescénți; f. delicvescéntă, pl. delicvescénte
delicvescént (chim.) adj. m., pl. delicvescénți; f. sg. delicvescéntă, pl. delicvescénte
DELICVESCÉNT, -Ă adj. (Despre substanțe) Care intră în soluții prin absorbție de vapori de apă din atmosferă. [Cf. fr. déliquescent, lat. deliquescens].
DELICVESCÉNT, -Ă adj. I. (despre substanțe solide) care absoarbe vaporii de apă din atmosferă, transformându-se în soluții apoase. 2. (fig.) decadent, corupt. (< fr. déliquescent, lat. deliquescens)
DELICVESCÉNT ~tă (~ți, ~te) (despre substanțe) Care manifestă delicvescență; în stare să absoarbă umiditatea atmosferică, lichefiindu-se. /<fr. déliquescent, lat. deliquescens, ~ntis
delicvescent, despre un corp mineral sau o substanță care prezintă proprietatea de → delicvescență.

delicvescent dex

Intrare: delicvescent
delicvescent adjectiv