Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru dehiscent

dehisc├ęnt, ~─â a [At: BARCIANU / Pl: ~n╚Ťi, ~e / E: fr d├ęhiscent, lat dehiscens, -tis] (Bot; d. fructe) Care se deschide spontan c├ónd ajunge la maturitate, pun├ónd ├«n libertate semin╚Ťele.
DEHISC├ëNT, -─é, dehiscen╚Ťi, -te, adj. (Despre fructe, antere etc.) Care se deschide spontan c├ónd ajunge la maturitate, pun├ónd ├«n libertate semin╚Ťele. ÔÇô Din fr. d├ęhiscent, lat. dehiscens, -ntis.
DEHISC├ëNT, -─é, dehiscen╚Ťi, -te, adj. (Despre fructe, antere etc.) Care se deschide spontan c├ónd ajunge la maturitate, pun├ónd ├«n libertate semin╚Ťele. ÔÇô Din fr. d├ęhiscent, lat. dehiscens, -ntis.
DEHISC├ëNT, -─é, dehiscen╚Ťi, -te, adj. (Bot.; despre organe ├«nchise ÔÇô fructe, antere) Care se deschide, se desface de la sine c├«nd ajunge la maturitate. Fruct dehiscent.
dehisc├ęnt adj. m., pl. dehisc├ęn╚Ťi; f. dehisc├ęnt─â, pl. dehisc├ęnte
dehisc├ęnt adj. m., pl. dehisc├ęn╚Ťi; f. sg. dehisc├ęnt─â, pl. dehisc├ęnte
DEHISC├ëNT adj. (Despre fructe) Care se deschide de la sine la maturitate. [< fr. d├ęhiscent, cf. lat. dehiscens ÔÇô care se deschide].
DEHISC├ëNT adj. (despre fructe, antere, sporogoni) care se deschide spontan, la maturitate, eliber├ónd semin╚Ťele. (< fr. d├ęhiscent, lat. dehiscens)
DEHISC├ëNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) (despre fructe, antere) Care se caracterizeaz─â prin dehiscen╚Ť─â. /<fr. d├ęhiscent, lat. dehiscens, ~ntis
*dehisc├ęnt, -─â adj. (lat. dehiscens, -├ęntis, d. de-h├şscere, hi├íre, a se deschide, a se c─âsca. V. hiat, casc). Bot. Se zice despre fructele care se deschid c├«nd se coc, ca p─âst─ârile, capsulele ╚Ö.a.

Dehiscent dex online | sinonim

Dehiscent definitie

Intrare: dehiscent
dehiscent adjectiv