Dicționare ale limbii române

2 intrări

22 definiții pentru degustare

degusta vt [At: CODRESCU, C. I. 92/8 / V: (înv) dezg~ / Pzi: degúst / E: fr déguster] 1-2 (C.i. produse alimentare, mai ales băuturi) (A mânca sau) a bea pe îndelete și cu plăcere. 3 A gusta. 4 A savura. 5 (Fig) A recepta cu plăcere o operă de artă. 6 (Spc) A aprecia cu ajutorul gustului, mirosului, văzului și pipăitului pentru a determina calitățile unui aliment. 7 (Spc; subiectul e un specialist) A atesta calitățile unui vin, prin degustare (6).
degustáre sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~tắri / E: degusta] 1-2 Consumare pe îndelete și cu plăcere a unor (mâncăruri sau) băuturi Si: degustat1 (1-2), degustație (1-2). 3 Gustare. 4 Savurare. 5 (Fig) Receptare cu plăcere a unei opere de artă Si: degustat1 (5), degustație (5). 6 (Spc) Apreciere cu ajutorul gustului, mirosului, văzului și pipăitului pentru a determina calitățile unui aliment Si: degustat1 (6), degustație (6). 7 (Spc) Atestare de către un specialist a calităților unui vin, prin degustare (6) Si: degustat1 (7), degustație (7).
DEGUSTÁ, degúst, vb. I. Tranz. A aprecia cu ajutorul gustului, mirosului, văzului calitățile unui produs alimentar (mai ales vin); p. ext. a savura. – Din fr. déguster, lat. degustare.
DEGUSTÁRE, degustări, s. f. Acțiunea de a degusta și rezultatul ei; degustație. – V. degusta.
DEGUSTÁ, degúst, vb. I. Tranz. A aprecia cu ajutorul gustului, mirosului, văzului calitățile unui produs alimentar (mai ales vin); p. ext. a savura. – Din fr. déguster, lat. degustare.
DEGUSTÁRE, degustări, s. f. Acțiunea de a degusta și rezultatul ei; degustație. – V. degusta.
DEGUSTÁ, degúst, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A gusta (pe îndelete) o mîncare sau o băutură, spre a-i aprecia calitatea; a mînca sau a bea pe îndelete; a savura. Domnul director binevoiască... să deguste cafea turcească. ALECSANDRI, T. I 293.
degustá (a ~) (a gusta, a savura) vb., ind. prez. 3 degústă
degustáre (acțiunea de a degusta) s. f., g.-d. art. degustắrii; pl. degustắri
degustá vb., ind. prez. 1 sg. degúst, 3 sg. și pl. degústă
degustáre s. f., g.-d. art. degustării; pl. degustări
DEGUSTÁ vb. v. savura.
DEGUSTÁRE s. degustație, savurare. (~ prăjiturii.)
DEGUSTÁ vb. I. tr. A gusta, a încerca (o mâncare, o băutură); a savura. [P.i. degúst. / < fr. déguster, lat. degustare].
DEGUSTÁRE s.f. Acțiunea de a degusta și rezultatul ei; degustație. [< degusta].
DEGUSTÁ vb. tr. a gusta (o mâncare, o băutură); a savura. (< fr. déguster, lat. degustare)
A DEGUSTÁ degúst tranz. (băuturi sau alimente) A gusta (pe îndelete) pentru a aprecia calitatea. /<fr. déguster, lat. degustare
degustare f. gustarea unei băuturi spre a-i cunoaște calitatea.
*degúst, a v. tr. (lat. de-gustare. V. gust 2). Gust o băutură ca să-ĭ cunosc calitatea (Se poate zice tot așa de bine numaĭ gust).
*degustațiúne f. (lat. degustátio, -ónis). Acțiunea de a degusta. – Și -áție, dar maĭ ales -áre.
DEGUSTA vb. a savura, (rar) a legumi. (A ~ mîncarea.)
DEGUSTARE s. degustație, savurare. (~ prăjiturii.)

Degustare dex online | sinonim

Degustare definitie

Intrare: degusta
degusta verb grupa I conjugarea I
Intrare: degustare
degustare substantiv feminin