degresare definitie

2 intrări

19 definiții pentru degresare

degresa vt [At: ORBONAȘ, MEC. 153 / Pzi: ~séz / E: fr degraisser] 1-4 (C.i. suprafețe) A curăța prin (frecare sau) spălare (de petele ori) de stratul de grăsime. 5-6 (C.i. alimente) A face să nu mai conțină grăsime, în scopuri (dietetice sau) tehnologice.
degresáre sf [At: ORBONAȘ, MEC. 436 / Pl: ~sắri / E: degresa] 1-4 Curățare a unor suprafețe, prin (frecare sau) spălare (de pete ori) de stratul de grăsime Si: degresaj (1-4), degresat1 (1-4). 5-6 Scoatere a grăsimilor din alimente, în scopuri (dietetice sau) tehnologice Si: degresaj (5-6), degresat1 (5-6).
DEGRESÁ, degresez, vb. I. Tranz. 1. A îndepărta petele de grăsime de pe suprafața unor obiecte (metalice) prin diverse procedee chimice. 2. A extrage grăsimea dintr-un aliment în scopuri dietetice sau tehnologice. – Din fr. dégraisser.
DEGRESÁRE, degresări, s. f. Acțiunea de a degresa și rezultatul ei; degresaj. – V. degresa.
DEGRESÁ, degresez, vb. I. Tranz. 1. A îndepărta petele de grăsime de pe suprafața unor obiecte (metalice) prin diverse procedee chimice. 2. A extrage grăsimea dintr-un aliment în scopuri dietetice sau tehnologice. – Din fr. dégraisser.
DEGRESÁRE, degresări, s. f. Acțiunea de a degresa și rezultatul ei; degresaj. – V. degresa.
DEGRESÁ, degresez, vb. I. Tranz. 1. A îndepărta petele de grăsime de pe suprafața unor obiecte. 2. A extrage grăsimea dintr-un aliment gras în scopuri dietetice.
DEGRESÁRE, degresări, s. f. Acțiunea de a degresa. 1. Îndepărtare a petelor de grăsime de pe suprafața unor piese. 2. Extragere a grăsimii dintr-un aliment gras în scopuri dietetice.
degresá (a ~) (de-gre-) vb., ind. prez. 3 degreseáză
degresáre (de-gre-) s. f., g.-d. art. degresắrii; pl. degresắri
degresá vb. (sil. -gre-), ind. prez. 1 sg. degreséz, 3 sg. și pl. degreseáză
degresáre s. f. (sil. -gre-) → gresare
DEGRESÁRE s. (TEHN.) degresaj. (~ unui aliment.)
DEGRESÁ vb. I. tr. A îndepărta petele de grăsime. ♦ A scoate grăsimea dintr-un aliment. [< fr. dégraisser].
DEGRESÁRE s.f. Acțiunea de a degresa și rezultatul ei; degresaj. [< degresa].
DEGRESÁ vb. tr. 1. a îndepărta petele de grăsime de pe suprafața unor obiecte. 2. a extrage grăsimea dintr-un aliment. (< fr. dégraisser)
A DEGRESÁ ~éz tranz. 1) (haine) A curăța de petele de grăsime. 2) (alimente grase) A separa de grăsime (în scopuri dietetice). 3) tehn. (piese metalice) A curăța de grăsimi în vederea prelucrării ulterioare. /<fr. dégraisser
DEGRESARE s. (TEHN.) degresaj. (~ unui aliment.)
degresa, degresez v. r. a consuma băuturi alcoolice.

degresare dex

Intrare: degresa
degresa verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -gre-
Intrare: degresare
degresare