Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru degrada

degrad├í [At: HELIADE, O. II, 37 / V: (├«nv) desg~, (reg) ~r─âde├í, (├«vr) ~r─âd├í, ~r─âd├ş, desgr─âd├í / Pzi: ~d├ęz ╚Öi (├«nv) ~r├íd / E: fr d├ęgrader, lat degradare] 1 vt (C.i. oameni) A dezonora. 2-3 vtr (D. oameni) A (se) pune ├«ntr-o situa╚Ťie inferioar─â nemeritat─â Si: a (se) desconsidera. 4 vt A dispre╚Ťui. 5-7 vt (C.i. oameni) A deposeda (de un rang social sau) de un titlu (╚Öi a trece ├«ntr-un rang mai mic). 8-9 vt (C.i. oameni) (A destitui dintr-o func╚Ťie sau) a trece ├«ntr-o func╚Ťie inferioar─â. 10 vt (Mil) A pedepsi prin luarea gradului Si: (├«vr) a degradarisi, a degradelui. 11-12 vtr A face s─â ajung─â (sau a ajunge) ├«ntr-o stare de dec─âdere. 13-16 vr (D. sisteme tehnice, obiecte, materiale) A pierde (├«nsu╚Öirile sau) aspectul ini╚Ťial (prin ac╚Ťiunea agen╚Ťilor fizici sau) prin folosin╚Ť─â ├«ndelungat─â Si: a se deteriora, a se strica, a se uza. 17 vt (Subiectul sunt agen╚Ťii fizici) A distruge ├«n timp. 18 vr (D. terenuri agricole) A deveni neproductiv. 19 vt (├Änv; c.i. lumin─â) A sl─âbi treptat ├«n intensitate. 20 vt (├Änv; c.i. culori) A se decolora treptat.
degrădá vtr vz degrada
DEGRAD├ü, degradez, vb. I. 1. Tranz. A ├«njosi. 2. Tranz. (Mil.) A pedepsi prin luarea gradului, a lua gradele. 3. Refl. A ajunge ├«ntr-o stare de dec─âdere. 4. Refl. (Despre sisteme tehnice, obiecte, materiale) A se strica, a se deteriora, a se ruina. 5. Tranz. ╚Öi refl. (Despre terenuri) A deveni sau a face s─â devin─â neproductiv. ÔÇô Din fr. d├ęgrader, lat. degradare.
DEGRAD├ü, degradez, vb. I. 1. Tranz. A ├«njosi. 2. Tranz. (Mil.) A pedepsi prin luarea gradului, a lua gradele. 3. Refl. A ajunge ├«ntr-o stare de dec─âdere. 4. Refl. (Despre sisteme tehnice, obiecte, materiale) A se strica, a se deteriora, a se ruina. 5. Tranz. ╚Öi refl. (Despre terenuri) A deveni sau a face s─â devin─â neproductiv. ÔÇô Din fr. d├ęgrader, lat. degradare.
DEGRAD├ü, degradez, vb. I. 1. Tranz. A ├«njosi. ╚śi na╚Öterea-mi ├«n ochii iubi╚Ťi ai degradat... Bastard ╚Ťi-ai numit fiul pe care l-ai creat! MACEDONSKI, O. I 252. 2. Tranz. (Mil.) A pedepsi prin luarea gradului. ÔŚŐ Refl. pas. Fig. Toate st─âruin╚Ťele lui Leonida pentru a face din Mizil capitala unuia dintre cele trei jude╚Ťe limitrofe au r─âmas infructuoase: era peste putin╚Ť─â a se degrada, f─âr─â nici un motiv plauzibil, Ploie╚Ötii, Buz─âul ori C─âl─âra╚Öii. CARAGIALE, O. II 183. 3. Refl. A ajunge ├«ntr-o stare de dec─âdere; a se strica, a se deteriora, a se ruina, a-╚Öi pierde calitatea; (despre un teren) a deveni neproductiv.
degradá (a ~) (de-gra-) vb., ind. prez. 3 degradeáză
degrad├í vb. (sil. -gra-), ind. prez. 1 sg. degrad├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. degrade├íz─â
DEGRADÁ vb. 1. v. ruina. 2. v. deteriora. 3. v. ponosi. 4. v. deprecia. 5. a se prosti. (Marfa asta s-a ~ de tot.) 6. v. decădea. 7. v. înjosi.
DEGRAD├ü vb. I. 1. tr. A ├«njosi. ÔÖŽ A strica. 2. tr. A destitui pe cineva dintr-o func╚Ťie, dintr-o demnitate; (spec.; mil.) a ridica cuiva gradul (ca pedeaps─â). 3. tr., refl. A dec─âdea; a (se) strica, a (se) deteriora. ÔÖŽ (Despre un teren) A deveni sau a face s─â devin─â neproductiv. [< fr. d├ęgrader, it., lat. degradare].
DEGRAD├ü vb. I. tr. 1. a ├«njosi. ÔŚŐ a strica. 2. a destitui pe cineva dintr-o func╚Ťie, dintr-o demnitate; (mil.) a ridica cuiva gradul (ca pedeaps─â). II. tr., refl. a dec─âdea; a (se) altera, a (se) deteriora; a (se) dezonora, a (se) deprava. 2. (despre soluri, terenuri) a deveni, a face s─â devin─â neproductiv, a (se) fertiliza. (< fr. d├ęgrader, it. degradare)
A DEGRAD├ü ~├ęz tranz. (militari) A lipsi de grad sau a cobor├« ├«n grad. /<fr. d├ęgrader, lat. degradare
A SE DEGRAD├ü m─â ~├ęz intranz. 1) A ajunge ├«n stare de declin moral; a dec─âdea; a se corupe; a se perverti; a se vicia; a se declasa; a degenera. 2) (despre sisteme tehnice sau obiecte materiale) A ├«nceta s─â func╚Ťioneze normal; a se deteriora; a se strica. 3) (despre terenuri agricole) A-╚Öi pierde productivitatea. /<fr. d├ęgrader, lat. degradare
degrad├á v 1. a destitui dintrÔÇÖun grad, dintrÔÇÖo demnitate; 2. fig. a ├«njosi: vi╚Ťiul degrad─â.
*degrad├ęz v. tr. (mlat. de-gradare, fr. d├ęgrader. V. grad, gradez, retrogradez). Despo─ş de grad, destitu─ş (ma─ş ales ├«n armat─â): a degrada un sergent. Deteriorez, stric: ma╚Öina se degradeaz─â. Fig. ├Änjosesc: vi╚Ťiu te degradeaz─â.
DEGRADA vb. 1. a (se) dărăpăna, a (se) măcina, a (se) părăgini, a (se) ruina, a (se) strica, (reg. și fam.) a (se) părădui, (Transilv.) a (se) dorovăi. (Zidul de la grădină s-a ~.) 2. a (se) deteriora, a (se) învechi, a (se) strica, a (se) uza, (Mold.) a (se) hrentui, (fam.) a (se) hîrbui, a (se) hodorogi, a (se) paradi, a (se) rablagi. (I s-a ~ mobila.) 3. a (se) deteriora, a (se) ponosi, a (se) strica, a (se) uza. (Hainele i s-au ~ de tot.) 4. a (se) deprecia. (O marfă perisabilă care s-a ~.) 5. a se prosti. (Marfa asta s-a ~ de tot.) 6. a decădea, a se declasa. (S-a ~ din cauza băuturii.) 7. a (se) dezonora, a (se) înjosi, a (se) umili, (fig.) a (se) coborî, a (se) scoborî. (Munca nu te ~.)

Degrada dex online | sinonim

Degrada definitie

Intrare: degrada
degrada verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -gra-
Intrare: degr─âda
degr─âda