degomare definitie

2 intrări

15 definiții pentru degomare

degoma vt [At: DN2 / Pzi: ~méz / E: fr dégomer] 1-4 (C.i. fire sau țesături de mătase) A supune operației de eliminare (totală sau) parțială a sericinei, pentru obținerea (caracteristicilor de prelucrare și a) calității superioare a produselor.
degomáre sf [At: LTR2 / Pl: ~mắri / E: degoma] 1-4 Supunere a unor fire sau țesături de mătase operației de eliminare (totală sau) parțială a sericinei, pentru obținerea (caracteristicilor de prelucrare și a) calității superioare a produselor.
DEGOMÁ, degomez, vb. I. Tranz. A îndepărta, total sau parțial, sericina de pe firele sau țesăturile de mătase naturală, pentru ca acestea să capete caracteristici superioare de prelucrare. – Din fr. dégommer.
DEGOMÁRE, degomări, s. f. Acțiunea de a degoma și rezultatul ei. – V. degoma.
DEGOMÁ, degomez, vb. I. Tranz. A face operația de eliminare totală sau parțială a sericinei din firele sau țesăturile de mătase, pentru ca acestea să capete caracteristici superioare de prelucrare și de calitate. – Din fr. dégommer.
DEGOMÁRE, degomări, s. f. Acțiunea de a degoma și rezultatul ei. – V. degoma.
degomá (a ~) vb., ind. prez. 3 degomeáză
degomáre s. f., g.-d. art. degomắrii; pl. degomắri
degomá vb., ind. prez. 3 sg. degomeáză
degomáre s. f., g.-d. art. degomării; pl. degomări
DEGOMÁ vb. I. tr. A îndepărta stratul de sericină de pe firul de mătase naturală. [< fr. dégommer].
DEGOMÁRE s.f. Acțiunea de a degoma. [< degoma].
DEGOMÁ vb. tr. a îndepărta stratul de sericină de pe firul de mătase naturală. (< fr. dégommer)
A DEGOMÁ ~éz tranz. (fire de mătase naturală) A curăța de stratul de sericină. /<fr. dégommer
DEGOMÁRE (după fr.) s. f. Operație de eliminare totală sau parțială a sericinei din firele sau țesăturile de mătase pentru ca acestea să capete caracteristici de prelucrare și de calitate mai înalte.

degomare dex

Intrare: degoma
degoma verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: degomare
degomare substantiv feminin