degermina vt [At: DN2 / Pl: ~nez / E: de(s)- + germina cdp fr dégermer] A separa embrionii boabelor de cereale, în procesul de obținere a mălaiului, a crupelor și a făinurilor.

degerminát2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: degermina] (D. boabe de cereale) Căruia i s-a scos embrionul, în procesul obținerii mălaiului, a crupelor și a făinurilor.

degerminát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: degermina] Degerminare.

DEGERMINÁ, degerminez, vb. I. Tranz. A separa embrionii boabelor de cereale în procesul de obținere a mălaiului, a crupelor și a făinurilor. – Pref. de- + germina (după fr. dégermer).

DEGERMINÁ, degerminez, vb. I. Tranz. A separa embrionii boabelor de cereale în procesul de obținere a mălaiului, a crupelor și a făinurilor. – De4 + germina (după fr. dégermer).

degerminá (a ~) vb., ind. prez. 3 degermineáză

degerminá vb., ind. prez. 3 sg. degermineáză

DEGERMINÁ vb. I. tr. A separa embrionul din sămânță. [După fr. dégermer].

DEGERMINÁ vb. tr. a separa embrionul din sămânță. (după fr. dégermer)

A DEGERMINÁ ~éz tranz. (semințe de cereale) A separa de embrion (în procesul de obținere a făinii sau a crupelor). /de + a germina