Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

28 defini╚Ťii pentru deformat

deform├í [At: HELIADE, O. I, 395 / V: dif~, desf~, disf~ / Pzi: ~m├ęz / E: fr d├ęformer] 1 vt (C.i. p─âr╚Ťi ale corpului) A modifica ├«nf─â╚Ťi╚Öarea. 2-3 vtr (D. obiecte) A(-╚Öi) strica forma. 4-5 vtr A (se) ur├ó╚Ťi. 6-7 vtr (Prc) A (se) v─ât─âma. 8 vr (Prc) A se ├«ngr─â╚Öa. 9 vt (C.i. fenomene naturale) A schimba modul normal de manifestare. 10 vt (C.i. cuvinte) A schimba forma corect─â. 11-12 vtr (C.i. un corp solid) A(-╚Öi) modifica forma. 13-14 vr (D. ├«mbr─âc─âminte, ├«nc─âl╚Ť─âminte) A se sc├ólcia. 15 vt (Fig) A prezenta altfel dec├ót este de fapt. 16 vt (Fig) A reproduce inexact. 17 vt (Fig) A denatura. 18 vr A-╚Öi pierde forma primar─â.
deform├ít1 sn [At: MDA ms / V: desf~, dif~, disf~ / Pl: ~uri / E: deforma] 1-2 Deformare (1-2). 3 Ur├ó╚Ťire. 4 (Prc) V─ât─âmare. 5 (Prc) ├Ängr─â╚Öare. 6-11 Deformare (6-11). 12 (Fig) Denaturare. 13 (Fig) Deformare (13).
deform├ít2, ~─â a [At: CIHAC, I. N. 20/26 / V: desf~, dif~, disf~ / Pl: ~a╚Ťi, ~e / E: deforma] 1 (D. fiin╚Ťe sau p─âr╚Ťi ale corpului lor) Care ╚Öi-a modificat ├«nf─â╚Ťi╚Öarea. 2 (Pex; d. obiecte) Care ╚Öi-a stricat forma. 3 (Prc) Ur├ó╚Ťit. 4 (Prc) V─ât─âmat2. 5 (Prc) ├Ängr─â╚Öat2. 6 (D. fenomene naturale) Care ╚Öi-a schimbat modul normal de manifestare. 7 (D. cuvinte) C─âruia i s-a modificat forma corect─â. 8 (D. corpuri solide) Care ╚Öi-a modificat forma. 9 (D. ├«mbr─âc─âminte sau ├«nc─âl╚Ť─âminte) Sc├ólciat. 10 (Fig) Care este prezentat altfel dec├ót este ├«n realitate. 11 (Fig) Reprodus inexact. 12 (Fig) Denaturat. 13 Care ╚Öi-a pierdut forma primar─â.
DEFORM├ü, deformez, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A(-╚Öi) modifica, a(-╚Öi) strica forma; a (se) slu╚Ťi, a (se) ur├ó╚Ťi, a (se) poci. ÔÖŽ Tranz. Fig. A prezenta altfel dec├ót este de fapt, a reproduce inexact, a denatura, a falsifica, a altera. 2. Tranz. A modifica forma sau dimensiunile unui corp solid, f─âr─â a desprinde material din el, ci numai prin influen╚Ťa unor mi╚Öc─âri interioare sau exterioare. [Var.: diform├í vb. I] ÔÇô Din fr. d├ęformer, lat. deformare.
DEFORM├üT, -─é, deforma╚Ťi, -te, adj. Cu forma originar─â, natural─â schimbat─â; ur├ó╚Ťit, pocit. [Var.: diform├ít, -─â adj.] ÔÇô V. deforma.
DIFORMÁ vb. I v. deforma.
DIFORMÁT, -Ă adj. v. deformat.
DEFORM├ü, deformez, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A(-╚Öi) modifica, a(-╚Öi) strica forma; a (se) slu╚Ťi, a (se) ur├ó╚Ťi, a (se) poci. ÔÖŽ Tranz. Fig. A prezenta altfel dec├ót este de fapt, a reproduce inexact, a denatura, a falsifica, a altera. 2. Tranz. A modifica forma sau dimensiunile unui corp solid, f─âr─â a desprinde material din el, ci numai prin influen╚Ťa unor mi╚Öc─âri interioare sau exterioare. [Var.: diform├í vb. I] ÔÇô Din fr. d├ęformer, lat. deformare.
DEFORM├üT, -─é, deforma╚Ťi, -te, adj. Cu forma originar─â, natural─â schimbat─â; ur├ó╚Ťit, pocit. [Var.: diform├ít, -─â adj.] ÔÇô V. deforma.
DIFORMÁ vb. I v. deforma.
DIFORMÁT, -Ă adj. v. deformat.
DEFORM├ü, deformez, vb. I. Tranz. 1. A strica, a altera forma unui lucru; a slu╚Ťi, a poci, a ur├«╚Ťi. ÔÖŽ Fig. A reproduce inexact (o ├«nt├«mplare, vorbele cuiva etc.); a denatura. Mincinosul deformeaz─â adev─ârul. (Refl.) Trec├«nd din om ├«n om, toate se deformeaz─â ╚Öi se exagereaz─â. REBREANU, R. II 225. 2. A schimba forma sau dimensiunile unui corp solid, f─âr─â a desprinde material din el. ÔÇô Variant─â: diform├í (SAHIA, N. 74, BART, E. 32) vb. I.
DEFORM├üT, -─é, deforma╚Ťi, -te, adj. Cu forma originar─â schimbat─â, f─âr─â form─â, ur├«╚Ťit, pocit. Hain─â deformat─â. Ôľş Duplicarea consonantelor coloreaz─â cu o energie viril─â cuv├«ntul mole╚Öit ori deformat. MACEDONSKI, O. IV 118. ÔÇô Variant─â: diform├ít, -─â (CAMIL PETRESCU, T. III 251) adj.
DIFORMÁ vb. I v. deforma.
DIFORMÁT, -Ă adj. v. deformat.
deformá (a ~) vb., ind. prez. 3 deformeáză
deform├í vb., ind. prez. 1 sg. deform├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. deforme├íz─â
DEFORM├ü vb. 1. a (se) str├ómba, (pop. ╚Öi fam.) a (se) scof├ólci. (Un obiect care s-a ~.) 2. v. desfigura. 3. v. sc├ólcia. 4. a ceda. (Un material care se ~ u╚Öor.) 5. v. sc├ólcia. 6. a (se) corupe, a (se) strica. (O limb─â care s-a ~ sub influen╚Ťa...) 7. v. denatura.
DEFORMÁT adj. 1. strâmb, (pop. și fam.) scofâlcit. (Un obiect ~.) 2. v. desfigurat. 3. v. stâlcit. 4. corupt, stricat. (Forme lexicale ~.) 5. v. scâlciat. 6. v. denaturat.
DEFORM├ü vb. I. 1. tr. A strica forma (natural─â sau primitiv─â) a unui obiect; a slu╚Ťi. ÔÖŽ (Fig.) A reproduce inexact; a denatura. 2. refl. A-╚Öi pierde forma primitiv─â. [< fr. d├ęformer, it., lat. deformare].
DEFORM├ü vb. I. tr., refl. a(-╚Öi) altera, a(-╚Öi) modifica forma sau dimensiunile; a (se) slu╚Ťi. II. tr. (fig.) 1. a reproduce inexact; a denatura, a falsifica. 2. a modifica forma sau dimensiunile unui corp sub ac╚Ťiunea unor for╚Ťe exterioare sau a unor eforturi interioare. (< fr. d├ęformer, lat. deformare)
A DEFORM├ü ~├ęz tranz. 1) A face s─â se deformeze. 2) fig. (adev─ârul, realitatea) A prezenta ├«n mod inexact. /<fr. d├ęformer, lat. deformare
A SE DEFORM├ü m─â ~├ęz intranz. A-╚Öi modifica forma primar─â; a-╚Öi pierde forma ini╚Ťial─â. /<fr. d├ęformer, lat. deformare
deformà v. a strica forma.
*deform├ęz v. tr. (lat. deformare, fr. d├ęformer). Stric forma, ur├«╚Ťesc, pocesc, desfigurez. ÔÇô ╚śi diformez (fr. ma─ş vech─ş difformer, mlat. difformare).
* diform├ęz V. deformez.
DEFORMA vb. 1. a (se) str├«mba, (pop. ╚Öi fam.) a (se) scof├«lci. (Un obiect care s-a ~.) 2. a (se) desfigura, a (se) poci, a (se) schimonosi, a (se) slu╚Ťi, a (se) str├«mba, a (se) ur├«╚Ťi, (pop. ╚Öi fam.) a (se) sc─âl├«mb─âia, a (se) scof├«lci, (pop.) a (se) h├«zi, (Mold. ╚Öi Bucov.) a (se) ╚Öon╚Ťi, (├«nv.) a (se) groz─âvi. (Un om care s-a ~ de tot ├«n urma accidentului.) 3. a (se) sc├«lcia, a (se) str├«mba, (Mold.) a (se) scromb─âi. (Pantofii s-au ~ prin uzur─â.) 4. a ceda. (Un material care se ~ u╚Öor.) 5. a denatura, a poci, a schimonosi, a sc├«lcia, a st├«lci, a strop╚Öi, (fig.) a schingiui. (~ cuvintele c├«nd vorbe╚Öte.) 6. a (se) corupe, a (se) strica. (O limb─â care s-a ~ sub influen╚Ťa...) 7. a altera, a contraface, a denatura, a escamota, a falsifica, a m─âslui, a mistifica, a r─âst─âlm─âci, (fig.) a silui, (├«nv. fig.) a sminti, a str├«mba. (~ sensul, adev─ârul celor spuse de cineva.)
DEFORMAT adj. 1. str├«mb, (pop. ╚Öi fam.) scof├«lcit. (Un obiect ~.) 2. desfigurat, pocit, schimonosit, slut, slu╚Ťit, str├«mb, str├«mbat, ur├«t, ur├«╚Ťit, (reg.) strop╚Öit, zg├«mboit, (Mold.) ╚Öon╚Ťit. (O fa╚Ť─â ~ de ur─â.) 3. sc├«lciat, str├«mb, str├«mbat, (pop. ╚Öi fam.) sc─âl├«mb, (Mold.) scromb─âit. (├Änc─âl╚Ť─âminte ~.) 4. denaturat, pocit, schimonosit, sc├«lciat, st├«lcit, stricat, strop╚Öit, (fig.) schingiuit. (O pronun╚Ťare ~ a cuvintelor.) 5. corupt, stricat. (Forme lexicale ~.) 6. alterat, denaturat, fals, mistificat, r─âst─âlm─âcit. (O afirma╚Ťie ~.)

Deformat dex online | sinonim

Deformat definitie

Intrare: deforma
deforma verb grupa I conjugarea a II-a
diforma verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: deformat
deformat adjectiv
diformat