Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru deflora

deflor├í [At: COSTINESCU / Pzi: ~r├ęz / E: fr d├ęflorer, lat deflorare] 1 vt (C.i. fecioare) A face s─â-╚Öi piard─â virginitatea Si: a dezvirgina. 2-3 vtr (├Ävr) A (se) scutura de flori.
DEFLOR├ü, deflorez, vb. I. Tranz. A rupe membrana himenului ├«n urma unui act sexual, a unui examen ginecologic sau a unei interven╚Ťii chirurgicale, a face s─â-╚Öi piard─â virginitatea; a dezvirgina. ÔÇô Din fr. d├ęflorer.
DEFLOR├ü, deflorez, vb. I. Tranz. A rupe membrana himenului ├«n urma unui act sexual, a unui examen ginecologic sau a unei interven╚Ťii chirurgicale, a face s─â-╚Öi piard─â virginitatea; a dezvirgina. ÔÇô Din fr. d├ęflorer.
deflorá (a ~) (de-flo-) vb., ind. prez. 3 defloreáză
deflor├í vb. (sil. -flo-), ind. prez. 1 sg. deflor├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. deflore├íz─â
DEFLORÁ vb. v. dezvirgina.
DEFLOR├ü vb. I. tr. A rupe membrana himenal─â, himenul; a dezvirgina. [< fr. d├ęflorer].
DEFLOR├ü vb. tr. a face s─â-╚Öi piard─â fetele virginitatea; a dezvirginiza. (< fr. d├ęflorer)
A DEFLOR├ü ~├ęz tranz. A face s─â-╚Öi piard─â virginitatea; a dezvirginiza. /<fr. d├ęflorer
*deflor├ęz v. tr. (lat. d├ę-flora, -flor├íre, d. flos, floris, floare). R─âpesc virginitatea.
DEFLORA vb. a dezvirgina, (pop.) a desfeciori, a desfeti, (prin nord-estul Olt.) a schilodi, (înv.) a strica.
A DEFLORA a da cu picamerul, a face safteaua, a ├«ncepe, a ├«n╚Ťepa, a-i lua (cuiva) achiul, a-i lua (cuiva) caimacul / smacul / zmacul, a sparge, a sparge la buburuz─â, a sparge prapurele (cuiva), a vaccina.

Deflora dex online | sinonim

Deflora definitie

Intrare: deflora
deflora verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -flo-