Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru deflector

deflector, ~oare [At: SANIELEVICI, R. 115 / Pl: ~oare / E: fr d├ęflecteur] 1 a Care serve╚Öte la producerea deflexiunii. 2 sn Dispozitiv utilizat pentru modificarea direc╚Ťiei unui curent fluid. 3 sn Dispozitiv utilizat la ventila╚Ťia natural─â ├«n ├«nc─âperi, montat ├«n exteriorul cl─âdirilor, care folose╚Öte energia cinetic─â a v├óntului.
DEFLECT├ôR, deflectoare, s. n., adj. I. S. n. 1. Dispozitiv utilizat pentru modificarea direc╚Ťiei unui curent de fluid. 2. Dispozitiv pentru ventila╚Ťia natural─â din ├«nc─âperi, montat ├«n exteriorul cl─âdirilor, care folose╚Öte energia cinetic─â a v├óntului. II. Adj. Care serve╚Öte ├«n producerea deflexiunii. ÔÇô Din fr. d├ęflecteur.
DEFLECT├ôR, deflectoare, s. n., adj. I. S. n. 1. Dispozitiv utilizat pentru modificarea direc╚Ťiei unui curent de fluid. 2. Dispozitiv pentru ventila╚Ťia natural─â din ├«nc─âperi, montat ├«n exteriorul cl─âdirilor, care folose╚Öte energia cinetic─â a v├óntului. II. Adj. Care serve╚Öte ├«n producerea deflexiunii. ÔÇô Din fr. d├ęflecteur.
DEFLECT├ôR, deflectoare, s. n. Pies─â sau dispozitiv care abate o v├«n─â de fluid din direc╚Ťia ini╚Ťial─â de curgere.
deflectór1 (de-flec-) adj. m., pl. deflectóri; f. sg. și pl. deflectoáre
deflectór2 (de-flec-) s. n., pl. deflectoáre
deflectór adj. m. (sil. -flec-), pl. deflectóri; f. sg. și pl. deflectoáre
deflectór s. n. (sil. -flec-), pl. deflectoáre
DEFLECT├ôR s.n. 1. (Fiz.) Dispozitiv cu care se deviaz─â un fluid sau un flux electronic din direc╚Ťia ├«n care curge. ÔÖŽ Dispozitiv din instala╚Ťiile de ventila╚Ťie care serve╚Öte la evacuarea aerului viciat din ├«nc─âperi. 2. Instrument pentru compensarea compasului magnetic. [< fr. d├ęflecteur].
DEFLECT├ôR, -O├üRE I. adj. care serve╚Öte la producerea deflexiunii. II. s. n. 1. dispozitiv de deviere a unui fluid sau flux electronic din direc╚Ťia ini╚Ťial─â de curgere. 2. dispozitiv din instala╚Ťiile de ventila╚Ťie servind la evacuarea aerului viciat din ├«nc─âperi. 3. instrument pentru compensarea compasului magnetic. (< fr. d├ęflecteur)
DEFLECT├ôR1 ~o├íre (~├│ri, ~o├íre) Care produce deflexiune; produc─âtor de deflexiune. /<fr. d├ęflecteur
DEFLECT├ôR2 ~o├íre n. 1) Dispozitiv pentru deflexiune. 2) Sistem de ventilare natural─â a cl─âdirilor. /<fr. d├ęflecteur

Deflector dex online | sinonim

Deflector definitie

Intrare: deflector
deflector adjectiv substantiv neutru
  • silabisire: -flec-