Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru deflagra╚Ťie

deflagra╚Ťie sf [At: DEX / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr d├ęflagration] 1-2 Ardere exploziv─â a unui corp (cu flac─âr─â sau) cu sc├óntei, care se propag─â cu vitez─â relativ mic─â Si: deflagrare (4-5) Vz detona╚Ťie. 3 (├Äe) ~ mondial─â R─âzboi mondial.
DEFLAGR├ü╚ÜIE, deflagra╚Ťii, s. f. Ardere exploziv─â a unui corp (cu flac─âr─â sau cu sc├óntei), care se propag─â cu vitez─â relativ mic─â. ÔÖŽ Fig. (Rar) Deflagra╚Ťie mondial─â = r─âzboi (mondial). ÔÇô Din fr. d├ęflagration, lat. deflagratio.
DEFLAGR├ü╚ÜIE, deflagra╚Ťii, s. f. Ardere exploziv─â a unui corp (cu flac─âr─â sau cu sc├óntei), care se propag─â cu vitez─â relativ mic─â. ÔÖŽ Fig. (Rar) Deflagra╚Ťie mondial─â = r─âzboi (mondial). ÔÇô Din fr. d├ęflagration, lat. deflagratio.
DEFLAGR├ü╚ÜIE, deflagra╚Ťii, s. f. (Tehn.) Ardere exploziv─â care se propag─â, cu vitez─â relativ mic─â, prin mediul care arde.
deflagr├í╚Ťie (de-fla-gra-╚Ťi-e) s. f., art. deflagr├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. deflagr├í╚Ťiei; pl. deflagr├í╚Ťii, art. deflagr├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
deflagr├í╚Ťie s. f. (sil. -fla-gra-╚Ťi-e), art. deflagr├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. deflagr├í╚Ťiei; pl. deflagr├í╚Ťii, art. deflagr├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
DEFLAGR├ü╚ÜIE s.f. (Rar) Ardere vie ├«nso╚Ťit─â de explozie ╚Öi de degajare de c─âldur─â. ÔÖŽ Ardere cu explozie ├«n care reac╚Ťia se propag─â cu viteze mici. [Gen. -iei, var. deflagra╚Ťiune s.f. / cf. fr. d├ęflagration, lat. deflagratio].
DEFLAGR├ü╚ÜIE s. f. 1. ardere exploziv─â ├«n care reac╚Ťia de descompunere se propag─â cu viteze mici. 2. explozie violent─â. 3. conflict generalizat. (< fr. d├ęflagration, lat. deflagratio)
DEFLAGR├ü╚ÜIE ~i f. tehn. Ardere ├«nso╚Ťit─â de explozie ╚Öi de degajare de c─âldur─â. [Art. deflagra╚Ťia; G.-D. deflagra╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<fr. d├ęflagration, lat. deflagratio, ~onis

Deflagra╚Ťie dex online | sinonim

Deflagra╚Ťie definitie

Intrare: deflagra╚Ťie
deflagra╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -fla-gra-╚Ťi-e