Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru defini╚Ťie

defini╚Ťie sf [At: EPISCUPESCU, O. ├Ä. 218/20 / V: ~n─âciune, ~iciune, ~iune / Pl: ~ii / E: fr d├ęfinition, lat definitio, -onis] 1-3 Opera╚Ťie logic─â de determinare a ├«nsu╚Öirilor proprii (unui lucru) (unei no╚Ťiuni sau) unui concept. 4-6 Enun╚Ť prin care se exprim─â o defini╚Ťie (1-3). 7 (├Äe) A da ~ia A defini (1). 8 (Pex; ├«ae) A stabili cu precizie. 9 (Pex; ├«ae) A contura. 10 (Pex; ├«ae) A caracteriza o persoan─â. 11 (├Äe) Prin ~ Prin ├«ns─â╚Öi natura lucrului, decurg├ónd ├«n mod necesar din totalitatea notelor sale caracteristice. 12 Explicare, printr-o formul─â exact─â, a sensului unui cuv├ónt. 13 Propozi╚Ťie prin care este redat sensul unui cuv├ónt.
DEFIN├Ź╚ÜIE, defini╚Ťii, s. f. Opera╚Ťie de determinare a ├«nsu╚Öirilor proprii unui lucru, unei no╚Ťiuni etc.; enun╚Ťul prin care se exprim─â aceast─â opera╚Ťie. ÔŚŐ Expr. Prin defini╚Ťie = prin ├«ns─â╚Öi natura lucrului, decurg├ónd ├«n mod necesar din totalitatea notelor sale caracteristice. ÔÇô Din fr. d├ęfinition, lat. definitio.
DEFIN├Ź╚ÜIE, defini╚Ťii, s. f. Opera╚Ťie de determinare a ├«nsu╚Öirilor proprii unui lucru, unei no╚Ťiuni etc.; enun╚Ťul prin care se exprim─â aceast─â opera╚Ťie. ÔŚŐ Expr. Prin defini╚Ťie = prin ├«ns─â╚Öi natura lucrului, decurg├ónd ├«n mod necesar din totalitatea notelor sale caracteristice. ÔÇô Din fr. d├ęfinition, lat. definitio, -onis.
DEFIN├Ź╚ÜIE, defini╚Ťii, s. f. Opera╚Ťie logic─â prin care se arat─â con╚Ťinutul unei no╚Ťiuni enun╚Ť├«nd notele ei esen╚Ťiale; propozi╚Ťie prin care se exprim─â aceast─â opera╚Ťie. O bun─â defini╚Ťie trebuie s─â indice genul proxim ╚Öi diferen╚Ťa specific─â a no╚Ťiunii de definit. Ôľş Defini╚Ťia marxist-leninist─â a tipicului... subliniaz─â c─â tipic este ceea ce corespunde esen╚Ťei fenomenului social-istoric dat. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 351, 2/1. ÔŚŐ Expr. Prin defini╚Ťie = prin ├«ns─â╚Öi natura lucrurilor, ├«n mod necesar prin toate notele sale caracteristice. ÔÇô Variant─â: defini╚Ťi├║ne (pronun╚Ťat -╚Ťi-u-) (MACEDONSKI, O. IV 86) s. f.
defin├ş╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. defin├ş╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. defin├ş╚Ťiei; pl. defin├ş╚Ťii, art. defin├ş╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
defin├ş╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. defin├ş╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. defin├ş╚Ťiei; pl. defin├ş╚Ťii, art. defin├ş╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
DEFIN├Ź╚ÜIE s. definire, explica╚Ťie. (O ~ a no╚Ťiunii de ÔÇ×cas─âÔÇŁ.)
DEFIN├Ź╚ÜIE s.f. 1. Opera╚Ťie logic─â prin care se arat─â con╚Ťinutul unei no╚Ťiuni, enun╚Ť├óndu-se notele ei esen╚Ťiale sau adesea indic├óndu-se genul proxim ╚Öi diferen╚Ťa specific─â; propozi╚Ťie prin care se exprim─â aceast─â determinare. ÔŚŐ Prin defini╚Ťie = prin ├«ns─â╚Öi natura lucrurilor. 2. Procedeu conceptual servind la introducerea unui simbol nou ├«ntr-un limbaj formalizat sau la specificarea semnifica╚Ťiei unei expresii. [Gen. -iei, var. defini╚Ťiune s.f. / cf. fr. d├ęfinition, it. definizione, lat. definitio].
DEFIN├Ź╚ÜIE s. f. opera╚Ťie logic─â prin care se determin─â con╚Ťinutul unei no╚Ťiuni, notele ei esen╚Ťiale, indic├óndu-se genul proxim ╚Öi diferen╚Ťa specific─â, sau se precizeaz─â ├«n╚Ťelesul unui cuv├ónt ori simbol; propozi╚Ťie prin care se exprim─â aceast─â determinare. ÔÖŽ prin ~ = prin ├«ns─â╚Öi natura lucrurilor. (< fr. d├ęfinition, lat. definitio)
DEFIN├Ź╚ÜIE ~i f. 1) Opera╚Ťie logic─â prin care se determin─â con╚Ťinutul unui concept sau al unei semnifica╚Ťii, enumer├ónd particularit─â╚Ťile lor de baz─â. 2) Fraz─â prin care se exprim─â rezultatul unei asemenea opera╚Ťii. ÔŚŐ Prin ~ prin ├«ns─â╚Öi esen╚Ťa lucrurilor. [Art. defini╚Ťia; G.-D. defini╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<fr. d├ęfinition
defini╚Ťi(un)e f. 1. explicarea sensului preciz al unei vorbe; 2. enun╚Ťarea calit─â╚Ťilor unei persoane sau unui lucru.
*defini╚Ťi├║ne f. (lat. definitio, -├│nis). Explicare, determinare, fixare, precizare a ├«n╚Ťelesului unu─ş cuv├«nt: defini╚Ť─şunea triungh─şulu─ş. Precizarea caracterulu─ş cu─şva. ÔÇô ╚śi -├ş╚Ťie.
DEFINI╚ÜIE s. definire. (O ~ a no╚Ťiunii de ÔÇ×cas─âÔÇŁ.)
DEFIN├Ź╚ÜIE (< fr.) s. f. 1. (LOG.) Propozi╚Ťie sau ansamblu de propozi╚Ťii determin├ónd semnifica╚Ťia unui termen sau indic├ónd caracteristicile esen╚Ťiale ale unui obiect sau ale unei clase de obiecte. ├Äntr-o d. se disting: termenul sau combina╚Ťia de termeni nou introdu╚Öi (definitul); termenul sau combina╚Ťia de termeni ale c─âror sensuri sunt deja cunoscute (definitorul). ÔÖŽ (La Aristotel) Determinare a naturii sau a esen╚Ťei unei specii prin indicarea genului care o cuprinde (gen proxim) ╚Öi a diferen╚Ťei specifice prin care se delimiteaz─â de celelalte specii. ÔŚŐ Expr. Prin defini╚Ťie = prin ├«ns─â╚Öi natura lucrului, decurg├ónd ├«n mod necesar din totalitatea notelor sale caracteristice. 2. (TELEC.) Con╚Ťinutul de detalii al unei imagini de televiziune sau de fototelegrafie, exprimat prin num─ârul de elemente ├«n care trebuie descompus─â imaginea, astfel ├«nc├ót un element s─â nu con╚Ťin─â mai multe nuan╚Ťe de luminozitate.
defini╚Ťie oratoric─â (sau poetic─â), figur─â de stil care const─â ├«n definirea obiectului cu ajutorul unor imagini poetice; ├«n primul r├ónd: omeoza sau compara╚Ťia (P): ÔÇ×S─ân─âtatea e ca o iap─â alb─â, trece dealul n-o mai vezi.ÔÇŁ (Pop). D. oratoric─â este o form─â scurt─â, lapidar─â, ca o maxim─â sau sentin╚Ť─â: ÔÇ×E jertfa lui de sine, aprins─â de-o idee. Ideea, ca ╚Öi lupta ╚Öi p├óinea,-i tot femeie.ÔÇŁ (T. Arghezi) Defini╚Ťia poetic─â a stilului lui Rebreanu, care se datore╚Öte lui G. C─âlinescu: ÔÇ×Frazele, considerate singure, sunt incolore ca apa de mare ╚Ťinut─â ├«n palm─â; c├óteva sute de pagini au tonalitatea neagr─â-verde ╚Öi urletul m─ârii.ÔÇŁ D. oratoric─â poate ├«mbr─âca ╚Öi o form─â compozi╚Ťional─â, cum ar fi schi╚Ťa-anecdot─â: ÔÇ×- Cum vi se pare Sch├Ânberg ÔÇô a fost ├«ntrebat autorul lui Pygmalion cu ocazia unui concert al Filarmonicii din Londra. ÔÇô Un imens frig polar, care aminte╚Öte de primele sau, dac─â vre╚Ťi, de ultimele dimine╚Ťi ale lumii, a r─âspuns Shaw. ÔÇô Dar Debussy? ÔÇô Urma v├óntului care a trecut peste t─âr├ómuri ├«ndep─ârtate, a furat ce-a putut din palmieri ╚Öi din porturile meridionale, risipindu-le esen╚Ťele ├«n arpegii ╚Öi pianissime lunare.ÔÇŁ (G. Sb├órcea)

Defini╚Ťie dex online | sinonim

Defini╚Ťie definitie

Intrare: defini╚Ťie
defini╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e