Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru deficien╚Ť─â

defici├ęn╚Ť─â sf [At: LM / Pl: ~n╚Ťi, ~e / E: fr d├ęficience, lat deficientia] 1 Lips─â. 2 Gre╚Öeal─â. 3 Defect. 4 R─âm├ónere ├«n urm─â. 5-6 Absen╚Ť─â a unor facult─â╚Ťi (fizice sau) psihice. 7-8 Lips─â ├«n integritatea anatomic─â ╚Öi func╚Ťional─â a unui organ Si: deficit (8-9).
DEFICI├ëN╚Ü─é, deficien╚Ťe, s. f. Sc─âdere, lips─â, gre╚Öeal─â; r─âm├ónere ├«n urm─â. ÔÖŽ Lips─â ├«n integritatea anatomic─â ╚Öi func╚Ťional─â a unui organ; absen╚Ť─â a anumitor facult─â╚Ťi fizice sau psihice. [Pr.: -ci-en-] ÔÇô Din fr. d├ęficience, lat. deficientia.
DEFICI├ëN╚Ü─é, deficien╚Ťe, s. f. Sc─âdere, lips─â, gre╚Öeal─â; r─âm├ónere ├«n urm─â. ÔÖŽ Lips─â ├«n integritatea anatomic─â ╚Öi func╚Ťional─â a unui organ; absen╚Ť─â a anumitor facult─â╚Ťi fizice sau psihice. [Pr.: -ci-en-] ÔÇô Din fr. d├ęficience, lat. deficientia.
DEFICI├ëN╚Ü─é, deficien╚Ťe, s. f. Sc─âdere, lips─â, insuficien╚Ť─â, gre╚Öeal─â. Mai exist─â oameni care, dincolo de succesele ob╚Ťinute, nu v─âd neajunsurile ╚Öi deficien╚Ťele ├«n munc─â. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 185, 5/6. ÔŚŐ Expr. A fi ├«n deficien╚Ť─â = a nu presta, a nu produce c├«t trebuie; a nu fi la ├«n─âl╚Ťimea sarcinilor date. ÔÖŽ (Med.) Lipsa integrit─â╚Ťii anatomice ╚Öi func╚Ťionale a unui organ; lips─â a anumitor facult─â╚Ťi fizice sau psihice. Deficien╚Ť─â mintal─â. ÔÇô Pronun╚Ťat: -ci-en-.
defici├ęn╚Ť─â (-ci-en-) s. f., g.-d. art. defici├ęn╚Ťei; pl. defici├ęn╚Ťe
defici├ęn╚Ť─â s. f. (sil. -ci-en-), g.-d. art. defici├ęn╚Ťei; pl. defici├ęn╚Ťe
DEFICIÉNȚĂ s. v. defect.
Deficien╚Ť─â Ôëá merit
DEFICI├ëN╚Ü─é s.f. Lips─â; sc─âdere. ÔÖŽ Defect psihic sau (mai rar) fizic. [Cf. fr. d├ęficience, it. deficienza, lat. deficientia].
DEFICI├ëN╚Ü─é s. f. lips─â, gre╚Öeal─â, sc─âdere. ÔŚŐ defect psihic sau fizic. (< fr. d├ęficience, lat. deficientia)
DEFICI├ëN╚Ü─é ~e f. 1) Lips─â a unei ├«nsu╚Öiri fizice sau morale; neajuns; cusur; defect; meteahn─â. 2) Lips─â a integrit─â╚Ťii anatomice sau func╚Ťionale a unui organ; defect. [G.-D. deficien╚Ťei; Sil. -ci-en-] /<fr. d├ęficience, lat. deficientia
defici├ęn╚Ť─â f. pl. e (lat. deficientia). Lips─â de ceva: deficien╚Ťa banilor ├«ntrÔÇÖo pung─â. V. absen╚Ť─â ╚Öi caren╚Ť─â.
DEFICIEN╚Ü─é s. cusur, defect, imperfec╚Ťiune, insuficien╚Ť─â, lacun─â, lips─â, meteahn─â, neajuns, p─âcat, sc─âdere, sl─âbiciune, viciu, (livr.) caren╚Ť─â, racil─â, tar─â, (pop. ╚Öi fam.) bete╚Öug, (reg. ╚Öi fam.) hib─â, (reg.) madea, teahn─â, (Olt., Munt. ╚Öi Mold.) ponos, (├«nv.) gre╚Öeal─â, lichea, nedes─âv├«r╚Öire, r─âutate. (Un om cu multe ~.)

Deficien╚Ť─â dex online | sinonim

Deficien╚Ť─â definitie

Intrare: deficien╚Ť─â
deficien╚Ť─â substantiv feminin
  • silabisire: -ci-en-