Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru defetist

defet├şst, ~─â [At: PAS, Z. III, 260 / Pl: ~i╚Öti, ~e / E: fr d├ęfetiste] 1-4 smf, a (Persoan─â) care ader─â la defetism (1-2). 5-6 a Referitor la defetism (1-2). 7-8 a Al defetismului (1-2). 9-10 De defetism (1-2).
DEFET├ŹST, -─é, defeti╚Öti, -ste, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj. Care ╚Ťine de defetism, referitor la defetism. 2. S. m. ╚Öi f. Partizan al defetismului. ÔÇô Din fr. d├ęfaitiste.
DEFET├ŹST, -─é, defeti╚Öti, -ste, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj. Care ╚Ťine de defetism, referitor la defetism. 2. S. m. ╚Öi f. Partizan al defetismului. ÔÇô Din fr. d├ęfaitiste.
DEFET├ŹST1, -─é, defeti╚Öti, -ste, adj. Care ╚Ťine de defetism. Zvonuri defetiste.
DEFET├ŹST2, -─é, defeti╚Öti, -ste, s. m. ╚Öi f. Persoan─â care sus╚Ťine ╚Öi propag─â defetismul.
defet├şst adj. m., s. m., pl. defet├ş╚Öti; adj. f., s. f. defet├şst─â, pl. defet├şste
defet├şst adj. m., s. m., pl. defet├ş╚Öti; f. sg. defet├şst─â, pl. defet├şste
DEFET├ŹST adj. v. ne├«ncrez─âtor, sceptic.
DEFET├ŹST, -─é adj. Referitor la defetism, propriu defetismului. // s.m. ╚Öi f. Partizan, sus╚Ťin─âtor al unei atitudini de defetism. [< fr. d├ęfaitiste].
DEFET├ŹST, -─é adj., s. m. f. (partizan) al defetismului. (< fr. d├ęfaitiste)
DEFET├ŹST1 ~st─â (~╚Öti, ~ste) Care ╚Ťine de defetism; propriu defetismului. /<fr. d├ęfaitiste
DEFET├ŹST2 ~st─â (~╚Öti, ~ste) m. ╚Öi f. Persoan─â care ├«mp─ârt─â╚Öe╚Öte defetismul. /<fr. d├ęfaitiste
defetist adj. v. NEÎNCREZĂTOR. SCEPTIC.

Defetist dex online | sinonim

Defetist definitie

Intrare: defetist (adj.)
defetist adjectiv
Intrare: defetist (s.m.)
defetist substantiv masculin