defectuozitáte sf [At: I. GOLESCU, C. / S și: ~osi~ / Pl: ~tắți / E: fr défectuosité, lat defectuositas, -atis] 1 Stare a ceea ce are lipsuri. 2 Stare a celui vicios. 3 Stare a ceea ce conține greșeli. 4 Stare a ceea ce nu corespunde cerințelor stabilite.

DEFECTUOZITÁTE, defectuozități, s. f. (Rar) Stare a ceea ce este defectuos, stare de defecțiune; defect. [Pr.: -tu-o-] – Din fr. défectuosité, lat. defectuositas, -atis.

DEFECTUOZITÁTE, defectuozități, s. f. (Rar) Stare a ceea ce este defectuos, stare de defecțiune; defect. [Pr.: -tu-o-] – Din fr. défectuosité, lat. defectuositas, -atis.

DEFECTUOZITÁTE, defectuozități, s. f. (Rar) Stare defectuoasă. – Pronunțat: -tu-o-.

defectuozitáte (rar) (-tu-o-) s. f., g.-d. art. defectuozitắții; pl. defectuozitắți

defectuozitáte s. f. (sil. -tu-o-), g.-d. art. defectuozității; pl. defectuozități

DEFECTUOZITÁTE s.f. (Rar) Defect, imperfecțiune; stare de defecțiune. [Cf. fr. defectuosité].

DEFECTUOZITÁTE s. f. defect, imperfecțiune; stare de defecțiune (2). (< fr. défectuosité)

DEFECTUOZITÁTE ~ăți f. 1) Caracter defectuos. 2) Stare cauzată de prezența unui defect. [Art. defectuozitatea; G.-D. defectuozității; Sil. -tu-o-] /<fr. défectuosité, lat. defectuositas, ~atis

defectuozitate f. stare defectuoasă.

*defectuozitáte f. (mlat. defectuósitas, -átis). Starea lucruluĭ cu defecte.