Dicționare ale limbii române

14 definiții pentru defectuos

defectuos, ~oa [At: MAN. SĂNĂT. 78/20 / V: ~tós, ~eptós / Pl: ~oși, ~oase / E: fr défectueux, lat defectuosus] 1 a Care are lipsuri. 2-3 av, a (În mod) vicios. 4-5 av, a (În mod) greșit. 6-7 av, a (Într-un mod) care nu corespunde cerințelor stabilite.
DEFECTUÓS, -OÁSĂ, defectuoși, -oase, adj. Cu defecte (1), cu lipsuri. [Pr.: -tu-os] – Din fr. défectueux, lat. defectuosus.
DEFECTUÓS, -OÁSĂ, defectuoși, -oase, adj. Cu defecte (1), cu lipsuri. [Pr.: -tu-os] – Din fr. défectueux, lat. defectuosus.
DEFECTUÓS, -OÁSĂ, defectuoși, -oase, adj. Cu defecte, cu scăderi, cu cusururi, cu lipsuri. Aceste versuri tind să completeze descripțiunea, dar sînt inferioare și din multe puncte de vedere defectuoase. MACEDONSKI, O. IV 61. – Pronunțat: -tu-os.
defectuós (-tu-os) adj. m., pl. defectuóși; f. defectuoásă, pl. defectuoáse
defectuós adj. m. (sil. -tu-os), pl. defectuóși; f. sg. defectuoásă, pl. defectuoáse
DEFECTUÓS adj., adv. 1. adj., adv. v. incorect. 2. adj. v. necorespunzător. 3. adj. deficient, vicios. (O conformație ~oasă.)
Defectuos ≠ virtuos
DEFECTUÓS, -OÁSĂ adj. Cu lipsuri, cu defecte. [Pron. -tu-os. / cf. lat. defectuosus, fr. défectueux].
DEFECTUÓS, -OÁSĂ adj. cu lipsuri, cu defecte; imperfect. (< fr. défectueux, lat. defectuosus)
DEFECTUÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care are (multe) defecte; cu defecte. [Sil. -tu-os] /<fr. défectueux, lat. defectuosus
defectuos a. plin de defecte său lipsuri.
*defectuós, -oásă adj. (mlat. defectuosus). Cu defecte, lipsit de ceĭa ce trebuĭe: mașină defectuoasă. Căruĭa-ĭ lipsesc formalitățile cerute: act defectuos. Adv. În mod defectuos.
DEFECTUOS adj., adv. 1. adj., adv. greșit, incorect, necorect, prost, rău, (fig.) stricat. (O pronunțare ~; vorbește ~ românește.) 2. adj. necorespunzător, (înv.) smintit. (O organizare ~.) 3. adj. vicios. (O conformație ~.)

Defectuos dex online | sinonim

Defectuos definitie

Intrare: defectuos
defectuos adjectiv
  • silabisire: -tu-os