defecație definitie

9 definiții pentru defecație

defecație sf [At: PROT.-POP., N. D. / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr défécation, lat defecatio] 1-6 Defecare (1-6).
DEFECÁȚIE, defecații, s. f. Evacuare a materiilor fecale din intestin. – Din fr. défécation, lat. defaecatio.
DEFECÁȚIE, defecații, s. f. Evacuare a materiilor fecale din intestin. – Din fr. défécation, lat. defaecatio.
defecáție (-ți-e) s. f., art. defecáția (-ți-a), g.-d. art. defecáției; pl. defecáții, art. defecáțiile (-ți-i-)
defecáție s. f. (sil. -ți-e), art. defecáția (sil. -ți-a), g.-d. art. defecáției; pl. defecáții, art. defecáțiile (sil. -ți-i-)
DEFECÁȚIE s. v. defecare.
DEFECÁȚIE s.f. Defecare. [Gen. -iei, var. defecațiune s.f. / cf. fr. défécation, lat. defaecatio].
DEFECÁȚIE s. f. defecare (2). (< fr. défécation, lat. defaecatio)
*defecațiúne f. (lat. defaecátio, -ónis, curățare, scoaterea drojdiiĭ, d. faex, faecis, drojdie, dim. fáecula, feculă). Chim. Limpezirea uneĭ licorĭ. Med. Eliminarea materiilor fecale din corpu animalelor (dejecțiune). – Și -áție.

defecație dex

Intrare: defecație
defecație substantiv feminin
  • silabisire: -ți-e