dedubla definitie

12 definiții pentru dedubla

dedublá [At: VLAHUȚĂ, D. 104 / Pzi: ~léz / E: fr dédoubler] 1 vr A se împărți în două. 2-7 vr A dobândi (simultan sau) succesiv (două stări,) (două aspecte sau) două forme diferite. 8-9 vtr A (se) dubla.
DEDUBLÁ, dedublez, vb. I. Refl. A se împărți în două; a căpăta (simultan sau succesiv) două stări, două aspecte sau două forme deosebite. – Din fr. dédoubler.
DEDUBLÁ, dedublez, vb. I. Refl. A se împărți în două; a căpăta (simultan sau succesiv) două stări, două aspecte sau două forme deosebite. – Din fr. dédoubler.
DEDUBLÁ, dedublez, vb. I Refl. A se împărți în două, a avea, a căpăta (simultan sau succesiv) două stări, aspecte sau forme deosebite. Dan... se dedubla clar: în fuga vorbirii își vedea gîndurile înainte de a le rosti, cum răsar și se înșiră. VLAHUȚĂ, O. A. III 64.
!dedublá (a se ~) (-du-bla) vb. refl., ind. prez. 3 se dedubleáză
dedublá vb. (sil. -bla), ind. prez. 1 sg. dedubléz, 3 sg. și pl. dedubleáză
DEDUBLÁ vb. I. refl. A se împărți în două; a avea simultan două stări, două aspecte sau două forme diferite. [< fr. dédoubler].
DEDUBLÁ vb. refl. a se împărți în două; a avea (simultan sau pe rând) două stări, aspecte, forme sau personalități diferite. (< fr. dédoubler)
A DEDUBLÁ ~éz tranz. A face să se dedubleze. /<fr. dédoubler
A SE DEDUBLÁ mă ~éz intranz. A căpăta simultan sau succesiv două aspecte sau două forme distincte. /<fr. dédoubler
dedublà v. a (se) împărți în două.
*dedubléz v. tr. (fr. dédoubler, a scoate căptușeala, a împărți în doŭă, d. double, duplu). Barb. Împart în doŭă. Îndoĭesc, fac duplu, reduplic.

dedubla dex

Intrare: dedubla
dedubla verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -bla