Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 904890:

DEDIȚÉL, dediței, s. m. (Mai ales la pl.) Plantă erbacee otrăvitoare din familia ranunculaceelor, cu frunze păroase și flori mari albastre-violete în formă de clopot; are proprietăți colorante și farmaceutice (Pulsatilla pratensis). Dediței și viorele, brebenei și toporași. ALECSANDRI, P. A. 120. Iaca, după perdelele aceste albe, dediței, viorele și lăcrămioare. NEGRUZZI, S. I 322. – Variantă: dedețél (ODOBESCU, S. III 173) s. m.

Dedițel dex online | sinonim

Dedițel definitie