Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru dedica╚Ťiune

dedica╚Ťie sf [At: MAIOR, I. B. 147/17 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: it dedicazione, lat dedicatio, -onis] 1-2 Text scris de c─âtre autor pentru cineva pe o carte, ├«n semn (de omagiu sau) de afec╚Ťiune Si: (├«nv) dedicare (11-12), dedica╚Ť─â (1-2). 3 (Pex) Omagiu adus cuiva de c─âtre un autor, prin opera sa Si: h─âr─âzire, ofrand─â. 4-5 Text scris de cineva cuiva spre amintire (pe un obiect d─âruit sau) ├«ntr-un album. 6 (├Ävr) Sfin╚Ťire a unei biserici, a unui templu etc.
dedica╚Ťi├║ne sf vz dedica╚Ťie
DEDIC├ü╚ÜIE, dedica╚Ťii, s. f. Text scris pentru cineva pe o carte, pe un album etc. ├«n semn de omagiu sau de afec╚Ťiune. [Var.: (├«nv.) dedica╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din lat. dedicatio, -onis, it. dedicazione.
DEDICA╚ÜI├ÜNE s. f. v. dedica╚Ťie.
DEDIC├ü╚ÜIE, dedica╚Ťii, s. f. Text scris pentru cineva pe o carte, pe un album etc. ├«n semn de omagiu sau de afec╚Ťiune. [Var.: (├«nv.) dedica╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din lat. dedicatio, -onis, it. dedicazione.
DEDICA╚ÜI├ÜNE s. f. v. dedica╚Ťie.
DEDIC├ü╚ÜIE, dedica╚Ťii, s. f. Text omagial, scris pentru cineva pe o carte (mai rar, pe o pagin─â de album, pe un obiect de art─â, pe o fotografie) ├«n semn de afec╚Ťiune. [Poezia] o g─âsim ├«nregistrat─â sub dedica╚Ťia la Maria. MACEDONSKI, O. IV 10. ÔÇô Variant─â: dedica╚Ťiune (pronun╚Ťat -╚Ťi-u-) (EMINESCU, N. 45) s. f.
DEDICA╚ÜI├ÜNE s. f. v. dedica╚Ťie.
dedic├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. dedic├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. dedic├í╚Ťiei; pl. dedic├í╚Ťii, art. dedic├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
dedic├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. dedic├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. dedic├í╚Ťiei; pl. dedic├í╚Ťii, art. dedic├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
DEDICÁȚIE s. închinare. (O ~ scrisă pe o carte.)
DEDIC├ü╚ÜIE s.f. 1. Parte a unei balade ├«n care se face invoca╚Ťia sau adresarea c─âtre cel c─âruia i se dedic─â lucrarea. 2. Text scris ca omagiu pentru cineva pe o carte, pe un album etc. [Gen. -iei, var. dedica╚Ťiune s.f. / cf. lat. dedicatio, it. dedicazione, fr. d├ędication].
DEDICAȚIÚNE s.f. v. dedicatie.
DEDIC├ü╚ÜIE s. f. 1. parte a unei balade ├«n care se face invoca╚Ťia sau adresarea c─âtre cel c─âruia i se dedic─â. 2. text scris ca omagiu pentru cineva pe o carte, pe un album, fotografie etc. (< lat. dedicatio, it. dedicazione)
DEDIC├ü╚ÜIE ~i f. 1) v. A DEDICA. 2) Inscrip╚Ťie omagial─â f─âcut─â pe o carte sau pe o oper─â de art─â. [Art. dedica╚Ťia; G.-D. dedica╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<lat. dedicatio, ~onis
dedica╚Ťi(un)e f. omagiu f─âcut de autor cu opera sa.
*dedica╚Ťi├║ne f. (lat. dedic├ítio, -├│nis). Ac╚Ťiunea de a dedica. Omagi┼ş f─âcut de un autor cu opera lu─ş. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie. V. prinos.
DEDICAȚIE s. închinare. (O ~ scrisă pe o carte.)

Dedica╚Ťiune dex online | sinonim

Dedica╚Ťiune definitie

Intrare: dedica╚Ťie
dedica╚Ťiune
dedica╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e
Intrare: dedica╚Ťiune
dedica╚Ťiune