Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru decuscuta

decuscuta vt [At: LTR2 / Pzi: ~t├ęz / E: fr d├ęcuscuter] (C.i. semin╚Ťe de cuscut─â) A separa de alte feluri de semin╚Ťe aflate ├«n amestec.
DECUSCUT├ü, decuscutez, vb. I. Tranz. A separa semin╚Ťele de cuscut─â aflate ├«n amestec cu semin╚Ťe de lucern─â, trifoi, in, c├ónep─â etc. [Prez. ind. ╚Öi: decusc├║t] ÔÇô Din fr. d├ęcuscuter.
DECUSCUT├ü, decusc├║t, vb. I. Tranz. A separa semin╚Ťele de cuscut─â aflate ├«n amestec cu semin╚Ťe de lucern─â, trifoi, in, c├ónep─â etc. ÔÇô Din fr. d├ęcuscuter.
DECUSCUT├ü, decuscutez, vb. I. Tranz. A cur─â╚Ťa plantele ╚Öi semin╚Ťele de planta parazit─â numit─â cuscut─â.
decuscutá (a ~) vb., ind. prez. 3 decuscuteáză
decuscutá vb., ind. prez. 1 sg. decuscút, 3 sg. și pl. decuscútă
decuscutá vb. ind. prez. pers. 1 decuscutez
DECUSCUT├ü vb. I. tr. A cur─â╚Ťa de cuscut─â (plante, semin╚Ťe). [< fr. d├ęcuscuter].
DECUSCUT├ü vb. tr. a cur─â╚Ťa cuscuta de pe plante; a separa semin╚Ťele de cuscut─â din cele de trifoi, lucern─â etc. (< fr. d├ęcuscuter)

Decuscuta dex online | sinonim

Decuscuta definitie

Intrare: decuscuta (1 decuscut)
decuscuta 1 decuscut verb grupa I conjugarea I
Intrare: decuscuta (1 decuscutez)
decuscuta 1 decuscutez verb grupa I conjugarea a II-a